BTA: Agenția de Știri Bulgară marchează parcursul de la telegraf la era inteligenței artificiale

Agenția Bulgară de Știri (BTA) a prezentat modul în care distribuirea știrilor sale a evoluat de la buletinele transmise prin telegraf Morse, în 1898, până la fluxurile multi-platformă de astăzi, într-o retrospectivă de arhivă, transmite BTA.

Pe parcurs, instituția a trecut de la radiotelegraf și telex la informatizare completă și servicii bazate pe internet, iar în prezent introduce instrumente de inteligență artificială pentru sortarea, clasificarea și vizualizarea mai rapidă a informațiilor, în timp ce jurnaliștii continuă să verifice faptele și să ofere context.

Istoria BTA a fost modelată nu doar de numărul de buletine emise și de evenimentele relatate, ci și de modul în care știrile ajungeau la cititori și abonați. Evoluția de la telegraf la edițiile multi-platformă ale secolului XXI reflectă felul în care progresele tehnologice au transformat operațiunile agenției și chiar formatul știrii.

Primele buletine ale BTA au fost publicate la 16 februarie 1898 și transmise prin telegraf Morse. Până în 1928, știrile au continuat să sosească prin același sistem, iar decodarea și publicarea lor întârziau, de regulă, aproximativ o zi. În perioada 1926–1928, buletinele erau deja editate în trei ediții zilnice — dimineața, la prânz și seara — iar știrile erau transmise și prin radiotelegraf. Ele erau recepționate „din auz” și notate de mână, un proces care necesita transcriere și verificare minuțioasă. Un incident notabil a evidențiat necesitatea unei livrări mai rapide.

În 1928, o știre a agenției franceze Havas a ajuns la BTA prin telegraf cu o întârziere de o zi, în timp ce jurnalistul Spas Ikonomov a transmis informația mai devreme prin contacte personale, provocând o puternică agitație. Această situație a accelerat tranziția de la telegraf la recepția prin radiotelegraf a fluxurilor agențiilor străine.

O revoluție în comunicații s-a produs în 1932, odată cu introducerea receptoarelor radio cu scriere automată Siemens-Hell. Următorul moment important a venit în 1957, când toate legăturile au trecut la radioteletip, iar telexul a permis transmiterea și recepția simultană a informațiilor între sediul central și birourile corespondenților. Telexul a rămas principalul instrument până la sfârșitul anilor 1980, în timp ce tehnologiile electronice au fost introduse treptat pentru creșterea eficienței.

După 1990, BTA a trecut printr-un proces complet de informatizare. Toate redacțiile și birourile corespondenților au fost dotate cu calculatoare personale — desktopuri IBM Aptiva și laptopuri IBM ThinkPad. Sistemele rulau MS-DOS 6.x sau versiuni timpurii de Windows, permițând editarea simultană a textelor, monitorizarea agențiilor internaționale și transmiterea materialelor finalizate către canalele de distribuție. În perioada 1997–1998 a fost finalizată informatizarea birourilor regionale, cu scopul de a accelera fluxul informațional și de a reduce costurile de comunicații.

În paralel, BTA și-a dezvoltat propria rețea NewsNet, care permitea recepția simultană a fluxurilor text și foto din mai multe birouri și procesarea automată a imaginilor. Știrile agențiilor internaționale erau primite prin receptoare satelit, iar vechiul canal telegrafic a fost treptat eliminat.

La începutul secolului XXI, BTA a adoptat tehnologii bazate pe internet, livrând în timp real fluxuri text și foto către abonați. Noile platforme software au permis integrarea surselor interne și externe, procesarea imaginilor și pregătirea materialelor pentru publicare pe mai multe canale de distribuție.

În ultimii ani, BTA operează într-un mediu multi-platformă, distribuind simultan știri în format text, video, infografice și pe rețelele sociale, adaptate diferitelor dispozitive și nevoi ale publicului. Echipele au integrat instrumente de inteligență artificială pentru a accelera sortarea, clasificarea și vizualizarea informațiilor. În același timp, factorul uman a rămas esențial: jurnaliștii verifică faptele, stabilesc prioritățile editoriale și oferă context analitic. Inteligența artificială este utilizată ca instrument de sprijin, care sporește eficiența și accesibilitatea știrilor, fără a înlocui judecata profesională.

Acest proces a marcat un nou capitol nu doar în dezvoltarea tehnologică a agenției, ci și în viața sa intelectuală. Pentru prima dată, un public aproape nelimitat a avut acces direct la informațiile BTA, iar agenția a putut comunica direct cu cititorii prin știri, analize, comentarii și sinteze în limbile bulgară și engleză. Fluxurile, arhivele, resursele de referință și conținutul analitic au ajuns la public fără intermediari, permițând feedback și deschizând noi oportunități de interacțiune cu societatea.

De la primul buletin telegrafic din 1898 până la fluxurile multi-platformă de astăzi, tehnologia a transformat forma, viteza și accesibilitatea știrilor. Totuși, denumirea Agenția Bulgară de Știri (literal, Agenția Telegrafică Bulgară) a rămas neschimbată, amintind de epoca în care telegraful era principalul canal de transmitere a informației și de originile numelui BTA.