Canada vrea să devină „membru asociat” al Uniunii Europene

Premierul canadian Mark Carney încearcă să reorienteze economia și politica externă a țării către Europa, după deteriorarea gravă a relațiilor comerciale cu Statele Unite. Ottawa și Bruxelles-ul analizează o formulă de cooperare fără precedent, care ar putea transforma Canada într-un „membru asociat” al Uniunii Europene și ar permite o circulație mai liberă a mărfurilor, serviciilor și angajaților din domenii strategice, potrivit The Wall Street Journal, citat de digi24.ro și MOLDPRES.

Premierul Mark Carney poartă de mai multe luni discuții discrete cu liderii europeni pentru a apropia Canada de Uniunea Europeană, într-un moment în care relațiile dintre Ottawa și Washington traversează cea mai gravă criză comercială din istoria modernă a celor două țări.

Carney a discutat cu mulți lideri europeni, inclusiv cu reprezentanți ai Franței, Italiei, Germaniei și statelor scandinave, despre integrarea mai profundă a Canadei, o țară cu 41 de milioane de locuitori, în structurile economice și strategice europene.

Premierul canadian i-a cerut emisarului său special pentru Europa să analizeze cele mai ambițioase forme de apropiere de UE, fără ca Ottawa să urmărească aderarea deplină la blocul comunitar sau la piața unică. Grupuri tehnice de lucru stabilesc în prezent detaliile unei posibile reorientări a unei economii care, timp de aproximativ jumătate de secol, a fost dominată de relația cu Statele Unite.

În discuțiile cu liderii europeni, Carney a propus inclusiv ca țara sa să primească un nou statut: „membru asociat al Uniunii Europene”. Oficiali canadieni și europeni citați de WSJ susțin că Bruxellesul este deschis acestei idei.

După luni de negocieri, oficialii celor două părți analizează modalități prin care Canada ar putea fi conectată informal la piața unică europeană, evaluată la 21.000 de miliarde de dolari, în domenii precum energia, inteligența artificială, mineralele critice necesare pentru baterii și semiconductori și, în special, apărarea.

În practică, mărfurile, serviciile și angajații canadieni din aceste sectoare ar putea circula în cele din urmă cu mai puține obstacole între Canada și Europa, estompând limitele economice ale Uniunii Europene.

În discuțiile cu Franța a fost analizată chiar posibilitatea ca cetățenii canadieni să poată locui și lucra în Europa fără viză. Președintele francez Emmanuel Macron discută frecvent cu Mark Carney, potrivit oficialilor familiarizați cu negocierile.

Canada și UE discută și despre instalarea unor cabluri submarine între cele două continente, precum și despre construirea în comun a unor centre de date, sisteme de stocare în cloud și noi rețele de sateliți care să nu depindă de marile companii americane de tehnologie.

Carney susține, de asemenea, construirea conductelor necesare pentru ca gazele canadiene, exportate în mod obișnuit peste granița cu Statele Unite, să poată fi redirecționate către aliații europeni care încearcă să renunțe la energia rusească.

Planurile includ și folosirea spărgătoarelor de gheață pentru deschiderea unei rute arctice prin Pasajul de Nord-Vest, pe unde îngrășămintele canadiene ar putea fi transportate către Europa.

Cele două părți vor să interconecteze instituțiile lor de cercetare și să creeze o rețea științifică suficient de puternică pentru a concura cu sistemul universitar american.

Premierul canadian încearcă și să includă Canada în programul european de schimburi universitare, astfel încât mai mulți studenți canadieni și europeni să poată studia pe celălalt continent.

Discuțiile sunt însă complicate de detalii tehnice, inclusiv de regulile europene privind originea produselor.

Aproximativ două treimi din exporturile Canadei sunt trimise în Statele Unite, peste cea mai lungă frontieră terestră din lume. Administrația americană mizează pe faptul că interdependența celor două economii va determina Ottawa să revină la masa negocierilor și să accepte concesii.

Carney pariază însă că poate reorienta către Europa țara cunoscută odinioară drept America de Nord Britanică. Premierul a studiat în Europa, și-a cunoscut soția în Regatul Unit și a condus timp de șapte ani Banca Angliei.

„Nu ar fi minunat dacă țara Canada ar deveni al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc de al 51-lea stat al Statelor Unite?”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, care discută în mod regulat cu Carney.

O asemenea alianță s-ar confrunta însă cu numeroase obstacole. Popularitatea internă a lui Carney ar putea scădea atunci când canadienii vor resimți consecințele economice ale reorientării, iar Ottawa ar putea ezita să renunțe la o parte din suveranitate, în condițiile în care se confruntă deja cu mișcări separatiste în Alberta și Quebec.

Țările care beneficiază de relații comerciale foarte apropiate cu UE contribuie, de regulă, la bugetul comunitar, acceptă libera circulație a angajaților europeni și aplică reglementările blocului.

Mark Carney urmează să se adreseze joi Parlamentului European și să ofere mai multe detalii despre planul său. La un summit bilateral programat la scurt timp după discurs ar urma să fie anunțate noi grupuri de lucru care vor încerca să transforme propunerile în proiecte concrete.

WSJ a discutat cu oficiali din 12 guverne implicate în negocieri. Potrivit acestora, ambițiile premierului canadian depășesc ceea ce a prezentat până acum în mod public. Marile companii canadiene ar putea ajunge furnizori ai pieței unice europene pentru următoarele decenii. Deși susțin că nu ascund aceste negocieri de Casa Albă, oficialii canadieni și europeni manifestă o neîncredere tot mai mare față de Statele Unite și companiile americane de tehnologie. Unele persoane implicate în discuții ar fi încetat să mai folosească platforme americane precum Gmail sau WhatsApp.

„Este o schimbare tectonică realizată prin grupuri de lucru și birocrație. Este complet lipsită de spectaculozitate, dar are consecințe uriașe”, a declarat un oficial canadian implicat în negocieri.