VIDEO // FAO avertizează că 645 de milioane de oameni se confruntă cu foametea și cere extinderea accesului la inovații agricole

Aproximativ 645 de milioane de persoane se confruntau cu foametea în 2025, iar circa o treime din populația lumii nu își putea permite o alimentație sănătoasă. În acest context, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pledează pentru extinderea accesului la tehnologii și soluții inovatoare care să ajute fermierii să producă mai eficient și să contribuie la securitatea alimentară, transmite MOLDPRES.

Într-un articol intitulat „Inovația: de la investiții la rezultate”, directorul general al FAO, QU Dongyu, afirmă că lumea dispune deja de o mare parte dintre capacitățile, instrumentele și cunoștințele necesare pentru a asigura hrana pentru toți. Problema principală este că soluțiile care și-au demonstrat eficiența nu ajung la scară largă la producători și comunitățile care au nevoie de ele.


„Problema nu este lipsa inovațiilor, ci faptul că acestea nu ajung să fie aplicate pe scară largă”, subliniază directorul general al FAO.


Potrivit acestuia, soluțiile trebuie adaptate condițiilor locale, să fie accesibile ca preț și să prezinte interes pentru investitori, astfel încât fermierii și întreprinderile agroalimentare să le poată adopta și utiliza pe termen lung.

Tema Zilei Mondiale a Alimentației din acest an este „Inovează azi. Asigură hrana de mâine”. FAO promovează transformarea sistemelor agroalimentare prin patru direcții: o producție mai bună, o nutriție mai bună, un mediu mai bun și o viață mai bună, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Printre soluțiile menționate se numără serviciile digitale de consultanță agricolă, care oferă fermierilor informații despre prognozele meteo, prețurile de pe piață și recomandări adaptate activității lor. De asemenea, sistemele de monitorizare a bolilor animalelor și de avertizare timpurie pot facilita depistarea amenințărilor înainte ca acestea să se răspândească.

Utilizarea senzorilor pentru măsurarea umidității și a nutrienților din sol, precum și irigarea de precizie, pot contribui la economisirea apei și la folosirea mai eficientă a îngrășămintelor. În același timp, datele satelitare și instrumentele geospațiale permit monitorizarea pădurilor și a schimbărilor în utilizarea terenurilor, iar datele de piață pot ajuta autoritățile să anticipeze creșterile de prețuri și perturbările în aprovizionarea cu alimente.

QU Dongyu atrage atenția și asupra importanței cunoștințelor tradiționale ale fermierilor, popoarelor indigene și comunităților locale. Practicile de conservare a soiurilor, colectare a apei de ploaie, îngrijire a solurilor și protejare a biodiversității pot completa știința modernă și noile tehnologii, contribuind la adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

Totuși, accesul limitat la finanțare, infrastructură, informații, piețe și conectivitate digitală continuă să împiedice adoptarea inovațiilor, în special în cazul micilor producători, al femeilor și al tinerilor din agricultură.

Directorul general al FAO subliniază că investițiile în cercetarea agricolă trebuie însoțite de infrastructură, instituții funcționale, competențe și parteneriate care să permită aplicarea soluțiilor la scară largă. Guvernele pot contribui prin politici adecvate și investiții în cercetare și consultanță agricolă, în timp ce sectorul privat poate transforma ideile în produse și servicii accesibile.

Adoptarea practicilor inovatoare este importantă și pentru reducerea impactului asupra mediului. Potrivit articolului, sistemele agroalimentare generează aproximativ o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră și sunt responsabile pentru peste 70% din volumul de apă dulce prelevat la nivel mondial.

În opinia lui QU Dongyu, inovațiile pot produce rezultate economice, sociale și de mediu măsurabile doar dacă sunt transformate în proiecte viabile, capabile să atragă finanțare publică și privată și să treacă de la etapa-pilot la aplicarea comercială.

FAO pledează astfel pentru o colaborare mai strânsă între cercetători, guverne, companii, organizații de producători și comunități, astfel încât soluțiile să răspundă nevoilor reale ale fermierilor și să contribuie la asigurarea securității alimentare pe termen lung.