Iranul a atacat cu rachete Bahrain şi Kuweit

Ostilităţile din Golf s-au intensificat din nou miercuri, armata americană afirmând că atacurile cu rachete iraniene asupra Bahrainului, Kuweitului şi altor ţinte regionale au fost fie dejucate, fie au eşuat, în timp ce diplomaţia dintre Washington şi Teheran a înregistrat progrese nesemnificative, transmite Reuters, preluat de news.ro și MOLDPRES.

Două rachete iraniene lansate către Kuweit nu au atins ţinta sau s-au dezintegrat în zbor, în timp ce mai multe rachete balistice îndreptate către ţinte regionale au eşuat şi trei rachete îndreptate către Bahrain au fost interceptate, a anunţat Comandamentul Central al SUA.

De la începutul conflictului, la sfârşitul lunii februarie, Iranul a atacat în repetate rânduri ţinte din regiunea Golfului unde se află baze militare americane.

Comandamentul Central a declarat că armata SUA a doborât, de asemenea, drone iraniene care vizau nave civile în apele regionale şi forţele americane din Kuweit şi a efectuat lovituri asupra insulei Qeshm, lângă Strâmtoarea Ormuz, în urma unor tentative de atac din partea Iranului.

Potrivit mass-media de stat iraniană, Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) a atacat cartierul general al Flotei a V-a a SUA, situat în Bahrain, precum şi o bază aeriană şi elicoptere într-o ţară din regiune nespecificată, folosind rachete şi drone, ca răspuns la ceea ce IRGC a descris ca fiind un atac american asupra unui turn de comunicaţii la sud de Qeshm.

Comandamentul Central a precizat că toate atacurile au eşuat şi că forţele americane rămân pregătite să respingă "agresiunea nejustificată a Iranului".

Ultima escaladare a conflictului, care a determinat o creştere a preţurilor petrolului cu peste 1% la deschiderea pieţelor miercuri, survine la mai mult de trei luni de la atacurile iniţiale ale SUA şi Israelului asupra Iranului, conflictul fiind blocat într-un impas sub un armistiţiu fragil, iar Strâmtoarea Ormuz fiind în mare parte închisă traficului maritim.

Iranul şi SUA au declarat săptămâna trecută că au ajuns la un acord iniţial provizoriu pentru a opri războiul, însă cele două părţi nu au semnat încă acordul.

Mass-media iraniană a raportat că Teheranul nu a comunicat cu Washingtonul de câteva zile, dar preşedintele SUA, Donald Trump, a susţinut că negocierile nu s-au oprit.

"Discuţiile dintre noi au continuat neîntrerupt, inclusiv acum patru zile, trei zile, două zile, o zi şi astăzi", a spus el într-o postare pe reţelele de socializare.

De la jumătatea lunii martie, Trump a afirmat în repetate rânduri că este aproape de un acord care ar pune capăt luptelor şi le-ar permite negociatorilor să abordeze probleme spinoase, inclusiv viitorul programului nuclear al Iranului.

Trump a declarat că împiedicarea Iranului să obţină arme nucleare este prioritatea sa principală. Iranul neagă că dezvoltă o bombă nucleară şi susţine că programul său atomic are scopuri paşnice.

Teheranul doreşte acces la venituri de miliarde de dolari din petrol, derogări privind exporturile de ţiţei, ridicarea blocadei americane asupra porturilor sale şi menţinerea influenţei asupra strâmtorii, care gestiona o cincime din traficul mondial de petrol şi gaze naturale lichefiate înainte de război.

Mass-media iraniană a declarat că marina IRGC a ţintit cu rachete o navă pe care a identificat-o drept "Panaya", ca răspuns la ceea ce a numit un atac american asupra unui petrolier iranian în apropierea strâmtorii Ormuz.

"Perturbarea securităţii Strâmtorii Ormuz va avea un preţ greu de plătit pentru armata americană", a declarat IRGC, potrivit mass-media iraniană.

Secretarul de stat american Marco Rubio le-a spus marţi parlamentarilor că SUA ar fi de acord cu ridicarea sancţiunilor doar dacă Iranul acceptă să renunţe la activitatea sa nucleară.

Rubio a declarat: "Războiul s-a terminat", în timpul unui schimb de replici aprins cu senatorul democrat Cory Booker din New Jersey, care nu a fost de acord.

Războiul care a început pe 28 februarie a ucis mii de oameni, în principal în Iran şi Liban, provocând totodată suferinţe economice la nivel global prin creşterea preţurilor la energie.

De asemenea, acesta a declanşat cea mai recentă rundă de conflict între Israel şi gruparea militantă libaneză Hezbollah, Israelul desfăşurând cea mai profundă incursiune în Liban din ultimii 25 de ani.

Marţi, Israelul a continuat atacurile asupra unei serii de oraşe din sudul Libanului, au declarat surse din serviciile de securitate libaneze, în ciuda unui armistiţiu parţial mediat de SUA, anunţat luni.

Anunţul nu a reuşit să liniştească mulţi libanezi, dintre care 1,2 milioane au fost strămutaţi, iar o dronă israeliană deasupra Beirutului a ţinut locuitorii în alertă marţi.

"De fiecare dată când ne întoarcem la casele noastre, primim un avertisment că vom fi strămutaţi din nou", a spus Faten Al Chehime, care a fugit luni într-o tabără de refugiaţi din casa sa din suburbiile sudice ale Beirutului, la doar două săptămâni după ce se întorsese acolo.

Pe mare, cel mai mare grup de transport maritim din lume, MSC, a declarat marţi că una dintre navele sale a fost lovită de două proiectile în timp ce se afla în portul Umm Qasr din Irak cu o zi înainte.

IRGC a declarat că a efectuat atacul ca represalii pentru un atac american asupra unei nave iraniene în Golful Oman.

Impactul de amploare al crizei a fost evidenţiat de agenţia ONU pentru copii, UNICEF, care a declarat că creşterea costurilor de transport şi întreruperile lanţului de aprovizionare împiedică ajutorul vital pentru Gaza, Liban, Republica Democratică Congo, Mali, Somalia, Sudanul de Sud, Nigeria şi alte locuri.