UE ia în considerare o nouă abordare în ceea ce priveşte impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei

Bruxelles-ul ia în considerare o nouă abordare a sancţiunilor împotriva Rusiei, după ce Grecia a blocat un pachet amplu de măsuri ale UE pentru a proteja un magnat al transportului maritim, scrie Financial Times (FT), preluat de news.ro și MOLDPRES.

Oficialii europeni caută modalităţi de a accelera aprobarea unor restricţii financiare mai ţintite, astfel încât statele membre să aibă mai puţine ocazii de a-şi exercita dreptul de veto în cadrul negocierilor.

Atena a petrecut săptămâni întregi cerând o derogare pentru navele Dynagas, pentru ca acestea să poată continua transportul profitabilului GNL rusesc, pentru a accepta, în schimb, o serie de măsuri fără legătură directă, care vizează sistemul financiar al Moscovei şi veniturile din exportul de petrol.

Trei oficiali au declarat că se lucrează în prezent la găsirea unei soluţii pentru a contracara această tactică, care a devenit din ce în ce mai răspândită în recentele negocieri privind sancţiunile UE, pe măsură ce capitalele statelor membre încearcă să-şi protejeze companiile care încă fac afaceri cu Rusia.

O idee care câştigă teren atât în cadrul Comisiei Europene, cât şi în rândul celor mai pro-ucrainene state membre este aceea de a conveni şi de a pune în aplicare sancţiuni individuale sau în grupuri tematice mici, în loc să se vizeze pachete mai mari, în scopuri de imagine. Funcţionarii au afirmat că acest lucru ar reduce riscul ca măsurile să fie blocate din cauza drepturilor de veto naţionale.

„Acesta ar putea fi ultimul «pachet» de sancţiuni”, a declarat una dintre surse, referindu-se la măsurile convenite în cele din urmă joi, după săptămâni de obstrucţionare din partea Greciei. „Este acum foarte clar că această abordare nu mai funcţionează”, a adăugat sursa.

UE a adoptat 21 de aşa-numite pachete de sancţiuni împotriva Rusiei începând din februarie 2022, printr-o politică de grupare a măsurilor şi de aprobare colectivă a acestora cu sprijinul unanim al celor 27 de state membre - adesea din motive de vizibilitate sau pentru a fi anunţate la date specifice, cum ar fi marcarea unor ani de la invazia Rusiei. Însă acest lucru a însemnat din ce în ce mai mult că drepturile de veto naţionale asupra anumitor măsuri au blocat alte restricţii fără legătură cu acestea, care beneficiază de sprijinul deplin al tuturor capitalelor.

Acest aspect a fost demonstrat în mod flagrant săptămâna trecută, când Grecia a refuzat să aprobe cel mai recent pachet, cu excepţia cazului în care celelalte state membre ale UE ar fi fost de acord să acorde companiei de transport maritim Dynagas, deţinută de miliardarul George Prokopiou, o derogare de la o sancţiune fără legătură cu acest pachet, convenită în octombrie 2025, care îi interzice transportul de GNL rusesc către ţări din afara UE începând cu ianuarie 2027. Succesul Greciei în obţinerea acestei derogări, care va permite continuarea transporturilor respective, marchează prima dată când pachetul general de sancţiuni economice al UE împotriva Rusiei este slăbit.

Abordarea Atenei a ţinut, practic, în şah alte măsuri, inclusiv o iniţiativă menită să împiedice Rusia să câştige miliarde în plus din exporturile de ţiţei, sancţiuni de îngheţare totală a activelor asupra a 94 de instituţii financiare ruseşti şi o interdicţie de tranzacţionare impusă asupra a 33 de bănci, menţionează FT.

Mai mulţi diplomaţi ai UE implicaţi în negocieri au calificat această tactică drept „scandalosă”. „Nu mai vreau să aud pe nimeni vorbind despre «solidaritate»”, a declarat unul dintre ei.

Oficialii greci au afirmat că interdicţia privind transportul de GNL a fost convenită din greşeală, că ar afecta mai degrabă compania Dynagas decât economia rusă şi că ar avantaja armatorii concurenţi din China sau din alte ţări din afara UE.

Susţinătorii noii metode afirmă că măsuri puternice şi eficiente ar putea fi aprobate rapid de Consiliul statelor membre ale UE, fără fanfara şi atenţia publică generate de abordarea de tip „pachet”. Eventualele obiecţii individuale nu ar deraia sau întârzia aplicarea celorlalte sancţiuni.

Unii oficiali avertizează că strategia existentă a permis totuşi capitalelor să înţeleagă că mai multe state membre s-ar confrunta cu repercusiuni economice în urma deciziilor privind sancţiunile, ceea ce le-ar ajuta să se convingă că asumarea unei părţi din sacrificii este justificată.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat despre o schimbare a strategiei de sancţiuni. „Cu toate acestea, merită menţionat că, după 21 de pachete de această amploare de la începutul războiului, Rusia face obiectul unui număr mare de sancţiuni care o supun unei presiuni semnificative”, s-a limitat să declare purtătorul de cuvânt.