Consiliul Național de Securitate a aprobat o serie de măsuri pentru asigurarea aprovizionării continue cu resurse energetice și pregătirea țării pentru sezonul rece

Situația pe piața energetică internațională, vulnerabilitățile regionale, pregătirea Republicii Moldova pentru sezonul rece 2026–2027 și măsurile necesare pentru asigurarea neîntreruptă a țării cu resurse energetice au fost examinate, astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate (CNS), prezidate de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Este pentru a doua oară în ultimele luni când CNS examinează situația din sectorul energetic. În contextul volatilității de pe piețele internaționale și al riscurilor generate de evoluțiile din Orientul Mijlociu, membrii Consiliului au analizat scenariile posibile și gradul de pregătire a instituțiilor pentru eventuale întreruperi ale aprovizionării.
„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială - economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice”, a declarat Președinta.
În prezent, prețul de referință pe bursa europeană la gazele naturale a depășit 83 de euro per MWh, sau aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, fiind de peste două ori și jumătate mai mare decât anul trecut. În cazul motorinei, cotațiile au depășit 1.500 de dolari per tonă. Benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în UE. Blocarea unor rute de aprovizionare din Orientul Mijlociu, nivelul redus de umplere a depozitelor subterane din Europa și consumul sporit de gaze pentru producerea energiei electrice mențin presiunea asupra prețurilor.
Totodată, membrii CNS au examinat situația hidrologică de pe râul Nistru. Nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a atins o cotă minimă istorică, iar debitul de intrare a constituit, în medie, 23 m³/s în perioada 1–20 septembrie, față de 100–120 m³/s, caracteristic acestei perioade.
În urma ședinței, Consiliul Național pentru Securitate a convenit asupra necesității instituirii stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, astfel încât instituțiile să dispună de instrumentele necesare pentru a interveni rapid în cazul unor perturbări majore și pentru a asigura aprovizionarea țării cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere.
Decizia CNS prevede punerea în funcțiune a mecanismului de coordonare pentru sezonul rece și actualizarea și testarea mecanismelor de intervenție în cazul unei penurii sau al unor perturbări majore. Instituțiile responsabile vor pregăti planuri pentru diferite scenarii și vor menține capacitățile și rutele alternative de import al energiei electrice, inclusiv posibilitatea utilizării în regim de urgență a interconexiunilor de 110 kV cu România și maximizarea capacității comerciale la frontiera Republica Moldova–România.
De asemenea, autoritățile vor monitoriza constituirea stocurilor necesare de gaze naturale și vor pregăti constituirea graduală a stocurilor de urgență de produse petroliere. Totodată, vor fi constituite rezerve de echipamente, materiale și piese de schimb necesare pentru intervenții rapide în cazul avariilor.
„Guvernul urmează să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece. Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie”, a spus Președinta.
Până la 1 noiembrie, autoritățile vor elabora un ghid pentru populație, care va include recomandări practice privind reducerea consumului de energie, acțiunile necesare în cazul întreruperii temporare a furnizării energiei și soluțiile de rezervă care pot fi utilizate de gospodării.
În cadrul ședinței au fost aprobate și măsuri pentru consolidarea protecției infrastructurii energetice critice. Instituțiile responsabile vor elabora un plan etapizat pentru întărirea protecției obiectivelor energetice și vor actualiza planurile de continuitate și restabilire a funcționării infrastructurii în cazul unor avarii majore. Vulnerabilitățile cibernetice critice identificate urmează să fie remediate cu prioritate.
În contextul riscurilor de securitate, a fost examinată și protecția infrastructurii critice împotriva dronelor. În anul 2026 au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian, comparativ cu 17 în anul 2025. Republica Moldova continuă dezvoltarea capacităților de detectare și neutralizare a dronelor, inclusiv cu sprijinul partenerilor externi. Recent, Ministerul Apărării a obținut o finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene în valoare de 120 de milioane de euro pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, pentru detectarea și nimicirea țintelor aeriene.
Totodată, va fi verificată capacitatea obiectivelor critice de alimentare cu apă și canalizare de a funcționa în cazul întreruperilor de energie electrică. Acolo unde este necesar, vor fi asigurate surse autonome de energie și rezerve de combustibil.
În plus, autoritățile vor identifica și soluții pentru avertizarea rapidă a populației în situații de criză, până la finalizarea sistemului MD-Alert, inclusiv prin utilizarea instrumentelor digitale.
Instituțiile responsabile urmează să informeze Consiliul Național de Securitate, până la 15 decembrie 2026, despre acțiunile întreprinse pentru implementarea deciziei.