CEC a decis: 12 secții de votare vor fi deschise la scrutinul parlamentar din 28 septembrie pentru alegătorii din stânga Nistrului

La alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului vor fi constituite 12 secții de votare. Decizia a fost aprobată în ședința de duminică, 24 august, a Comisiei Electorale Centrale (CEC), informează MOLDPRES.

Astfel, Comisia a decis organizarea a 12 secții de votare la alegerile parlamentare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

Proiectul a fost prezentat de vicepreședintele CEC, Pavel Postica, care a declarat la ședință că temei de bază pentru constituirea secțiilor de votare din stânga Nistrului constituie datele din Registrul de stat al alegătorilor, raportate la dinamica participării alegătorilor din localitățile din stânga Nistrului la ultimele trei scrutine. 


„Într-un răspuns din 13 august al Biroului Politici de Reintegrare menționează că, având în vedere involuțiile din zona de securitate și încercările tot mai vizibile ale unor factori externi de utilizare a regiunii în scopul destabilizării R. Moldova, recomandă să se țină cont de următoarele: o atenție mult mai sporită decât în trecut asupra riscurilor de securitate, acțiunile din scrutinele precedente pe teritoriul regiunii transnistrene au demonstrat faptul existenței riscurilor majore cauzate de imposibilitatea combaterii tentativelor de corupere electorale și transportării organizate, semnalarea cazurilor de influențare a deciziei în favoarea anumitor concurenți electorali și numărul de numărul secțiilor de votare să fie determinat de analiza riscurilor realizate de instituțiile responsabile”, a declarat Pavel Postica.


Potrivit lui, în răspunsul oferit CEC la 18 august, IGP a propus organizarea a nouă secții de votare în stânga Nistrului și „a scos în evidență anumite riscuri de securitate, cum ar fi manipularea alegătorilor, dezinformare și influențe externe, tentative de fraude, transportarea organizată a alegătorilor, blocarea accesului, provocări pe traseele de deplasare”. „Prin răspunsul SIS au fost reiterate aceleași riscuri enunțate de colegii de la IGP și s-a considerat că urmează a fi organizate opt secții de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului”, a subliniat Pavel Postica.

Vicepreședintele CEC a menționat că, în baza analizei prezenței medie maximă la ultimele trei scrutine a alegătorilor din stânga Nistrului, se propune a fi deschise 12 secții de votare.


„Comisia notează că chiar dacă am lua în calcul prezența medie maximă la ultimele trei scrutine adică de 28 954 de alegători, cifră comparabila cu prezenta la vot din alegerile parlamentare din 2021, și am raporta această cifră maximă pentru care se deschide o secție de votare, adică 3 mii de persoane, constatăm că această cifră de persoane poate fi deservită la 10 secții de votare. Din acest considerent, un astfel de flux, estimat maximal, cu atât mai mult poate fi gestionat optim la 12 secții de votare care se propun a fi deschise”, a subliniat Pavel Postica.


Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că dinamica participării la vot a alegătorilor din stânga Nistrului este în descreștere la ultimele scrutine.


„Dacă ținem strict de ceea ce spune Codul electoral, adică dinamica participării, logistica organizării, deci dinamica este în descreștere: anul 2020 – 31700 de alegători, 2021 – 28700 de alegători și la ultimele alegeri - 26 de mii de alegători. Vorbim despre lucruri obiective. La o secție de votare 35 de alegători, la altă secție – 64, la alte trei secții în total 660 de alegători. Deci acolo ușor faci o singură secție de votare și acoperă tot necesarul de alegători. Vorbim de lucruri care sunt la suprafață”, a menționat președinta CEC, Angelica Caraman.


În contextul examinării proiectului, doi membri ai CEC au propus deschiderea a 30 sau 20 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Propunerile însă nu au fost susținute de membrii CEC. Totodată, un membru al CEC a propus ca în cele 12 secții de votare, procesul de vot să fie organizat pe parcursul a două zile, inițiativă care, la fel, a fost respinsă de CEC.

Potrivit datelor statistice, la alegerile parlamentare anticipate din 2021 au votat mai puțin de 30.000 de alegători din regiunea transnistreană, iar la prezidențialele din 2024 – aproximativ 26.000. În această perioadă a scăzut și numărul secțiilor deschise – de la 41, în 2021 la doar 30, în 2024.