Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările care au permis numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor

Curtea Constituțională a declarat astăzi neconstituționale modificările legislative care au permis numirea lui Herman von Hebel în calitate de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor. Decizia a fost pronunțată de înalta curte după examinarea unei sesizări depuse de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin, comunică MOLDPRES.

Sesizarea a vizat prevederile legislative care au redus numărul de voturi necesar pentru numirea membrilor străini în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor de la 61 la 51.

Modificările au fost introduse în luna martie în cele două legi care reglementează procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

În cadrul unui briefing, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a menționat că  sesizarea a avut ca obiect modificări în două legi organice referitoare la procedura numirii membrilor internaționali în comisiile de evaluare extraordinară a judecătorilor și a procurorilor.


„Modificările au fost prezentate sub forma unui amendament la un proiect de lege votat în prima lectură, care viza fortificarea securității judecătorilor și a procurorilor. Normele propuse prin amendamente au modificat pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare externă de la 3/5 din numărul deputaților aleși, la majoritatea deputaților aleși în eventualitatea în care aceștia nu erau votați din prima încercare. Curtea a analizat sesizarea și a verificat respectarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor organice și a exigențelor constituționale aplicabile procesului legislativ. Articolul 74 aliniatul din Constituție prevede că legile organice se adoptă cu votul majorității deputaților aleși după cel puțin două lecturi, iar expresia după cel puțin două lecturi conține atât un element procedural, cât și un element substanțial. Elementul substanțial presupune că, până la votare, Parlamentul trebuie să supună dezbaterilor conținutul proiectului de lege organică. În jurisprudența sa, Curtea a notat că respectarea condițiilor procedurale referitoare la adoptarea legilor este la fel de importantă ca respectarea condițiilor aplicabile în față de conținutul legilor. Tot în jurisprudența sa, Curtea a verificat dacă prevederile contestate introduse printr-un amendament după votarea proiectului de lege în prima lectură, corespund standardului constituțional. Curtea a reținut că pentru a corespunde acestui standard, amendamentul trebuie să aibă o legătură indispensabile cu obiectul proiectului de lege votat în primă lectură. În această cauză, Curtea a observat că proiectul de lege a avut ca obiect consolidarea protecției judecătorilor și procurorilor prin instituirea unor norme de drept contravențional și penal în particular. Proiectul prevedea completarea Codului contravențional cu noi elemente constitutive ale contravențiilor referitoare la ultragierea judecătorului și încălcarea ordinii în instanța de judecată, precum și completarea codului penal cu un element nou constitutiv referitor la amenințarea sau violența săvârșită asupra unui judecător. Proiectul a fost votat în primă lectură la 19 februarie 2026. Ulterior adoptării proiectului în prima lectură, la 4 martie 2026, a fost formulat un amendament prin care s-a propus modificarea legilor privind evaluarea externă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a judecătorilor și procurorilor.  Amendamentul a vizat în schimb mecanismul de constituire a comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, modificând condiția privind numirea membrelor internaționali ai acestei Comisii de la votul a 3/5 din numărul deputaților aleși la votul majorității deputaților aleși. Curtea a observat că proiectul de lege aprobat în prima lectură a urmărit consolidarea securității judecătorilor și procurorilor prin modificarea legislației contravenționale și penale. Pe de altă parte, amendamentul a urmărit modificarea mecanismului de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă atât proiectul de lege, cât și amendamentul se refereau în sens larg la domeniul justiției și la judecători sau procurori, Curtea a constatat lipsa existenței unei legături indispensabile între acestea. Conform jurisprudenței sale, în aprecierea lipsei acestei legături, Curtea a avut în vedere conținutul concret al reglementărilor și raportul funcțional dintre acestea. Mai mult, într-o opinie comună pentru Republica Moldova cu privire la aceste modificări legislative, Comisia de la Veneția a menționat că între modificările privind mecanismul de numire a membrilor internațional ai comisiilor de evaluare externă și proiectul de lege inițial privind fortificarea securității judecătorilor și procurorilor există o legătură vagă. Așadar, Curtea a constatat că în acest caz, Parlamentul nu a respectat exigențele articolului 74 aliniatul unu din Constituție privind votarea legii organice după cel puțin două lecturi. De asemenea, Curtea a notat că, potrivit articolului 140, aliniatul unu din Constituție, legile sau unele părți ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale, fapt care presupune că acestea produc efecte pentru viitor. Curtea a stabilit că soluția sa nu afectează actele emisie pe baza normelor contestate și nu se aplică raporturilor anterioare momentului intrării în vigoare a hotărârii Curții", a declarat Domnica Manole.


Herman von Hebel a fost numit în martie membru al Comisiei de evaluare a procurorilor, instituție implicată în procesul de evaluare externă a integrității procurorilor din Republica Moldova.