VIDEO // Maia Sandu cere extinderea vettingului în justiție: „Unii actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, solicită Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze urgent, în cadrul unui grup de lucru, revizuirea mecanismului de vetting, pentru a extinde categoriile de judecători supuși evaluării externe și pentru a accelera procedurile interne de evaluare a performanțelor. În cadrul unei conferințe de presă susținute marți, 30 decembrie, șefa statului a subliniat că în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani în reforma justiției, persistă practici grave de tergiversare a dosarelor de corupție și crimă organizată, care indică menținerea unor elemente ale sistemului vechi și corupt, transmite MOLDPRES.

Maia Sandu a făcut aceste declarații în contextul reacțiilor apărute după adoptarea unei inițiative legislative a Parlamentului privind extinderea evaluării extraordinare a judecătorilor.


„În ultimii ani, am depus eforturi considerabile pentru a curăța și a reforma justiția și pentru a asigura condiții mai eficiente de combatere a corupției. Cred că putem spune că, în unele zone ale justiției, lucrurile au început să funcționeze mai bine. S-au înregistrat îmbunătățiri, inclusiv datorită faptului că o parte dintre judecători și procurori își fac munca onest, în conformitate cu legea, și nu se eschivează de la responsabilitate. Din păcate, există în continuare zone ale sistemului în care unii actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt. Este suficient să ne uităm la durata examinării dosarelor, mai ales a celor de rezonanță”, a declarat Maia Sandu.


Șefa statului a invocat mai multe exemple de dosare de rezonanță care se află de ani de zile pe rolul instanțelor, unele dintre ele riscând să fie prescrise. Printre acestea se numără cauze ce vizează grupuri criminale organizate, trafic de droguri, delapidări, fraude bancare și spălare de bani, inclusiv dosare legate de frauda bancară și escrocheriile de la Banca de Economii, examinate încă din 2013. În unele cazuri, în mai mulți ani au fost audiați doar câțiva martori, situație care, în opinia Maiei Sandu, indică tergiversări intenționate.


„Vreau să aduc doar câteva exemple, bazate pe informații disponibile public. Un dosar care vizează un grup criminal organizat este examinat în instanță de 11 ani. Au mai rămas doar patru ani până la expirarea termenului de prescripție, așa cum s-a întâmplat în cazul dosarului „Laundromat”.

Un alt dosar, care vizează un grup criminal organizat acuzat de trafic de droguri, se află în instanță de șapte ani. Un dosar privind delapidarea averii străine se examinează de 11 ani. Un caz similar se află în instanță de nouă ani. Dosare de fraudă bancară și spălare de bani sunt tergiversate ani la rând.

Un dosar cu privire la escrocheriile de la Banca de Economii se examinează în instanță din anul 2013. Alte dosare ce vizează frauda bancară datează din 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 și așa mai departe. Într-un dosar, în trei ani au fost audiați doar trei martori, iar într-un alt caz, în cinci ani au fost audiați doar cinci martori. Concluziile le faceți dumneavoastră, însă, din punctul meu de vedere, aceste exemple sunt o dovadă clară că unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor și putem presupune că acest lucru se face cu scopul de a obține beneficii ilegale”, a declarat președinta.


Președinta a criticat lipsa unor reacții ferme din partea organelor de autoadministrare ale sistemului judecătoresc, menționând că Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să adopte o atitudine mult mai dură față de astfel de comportamente. Ea a avertizat că, din cauza iresponsabilității unor judecători, există riscul ca unele episoade ale dosarelor de fraudă bancară să nu fie finalizate.


„Ce se întâmplă cu aceste cazuri? Cine sancționează asemenea comportamente? Nu am văzut reacții ferme din partea organelor de autoadministrare. Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să ia o atitudine mult mai serioasă față de aceste situații. Când am început curățenia în sistem, am sperat că, odată cu evaluarea extraordinară în instituțiile-cheie din justiție, evaluarea ordinară va completa acest efort. Vedem însă că acest lucru nu se întâmplă. Schemele de sabotaj și de corupție din sistemul justiției nu au dispărut”, a declarat Maia Sandu.




Președinta a declarat că susține inițiativa legislativă adoptată de Parlament, care prevede includerea în procesul de evaluare extraordinară a unor judecători din prima instanță ce au examinat, începând cu anul 2017, dosare de corupție și infracțiuni conexe. Potrivit șefei statului, această măsură este necesară, dar insuficientă.


„Trebuie să mergem înainte cu măsuri ferme, astfel încât să avem o justiție integră și eficientă, iar combaterea corupției să producă rezultate concrete. De aceea, consider că inițiativa legislativă a Parlamentului, adoptată ieri, este una potrivită. Prin această inițiativă se propune includerea în procesul de evaluare extraordinară și a unor judecători din prima instanță, respectiv a celor care, din 2017, au examinat sau examinează dosare de corupție și infracțiuni conexe. Eu cred că trebuie să mergem și mai departe, mai ales că raportul de extindere din 2025 al Comisiei Europene recomandă modificarea legislației pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializați în anticorupție, inclusiv a celor din colegiul specializat din prima instanță, de către o comisie de evaluare externă relevantă”, a spus președinta.


Președinta a solicitat Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze urgent extinderea categoriilor de judecători supuși evaluării externe.


„Solicit Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze, în cadrul unui grup de lucru, și să inițieze de urgență măsuri prin revizuirea mecanismului de vetting, în vederea lărgirii categoriilor de judecători supuși evaluării externe extraordinare și/sau accelerării procedurilor interne ale colegiilor din cadrul CSM privind evaluarea performanțelor judecătorilor. Reforma justiției este extrem de importantă atât pentru funcționarea statului, cât și pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să mergem mai departe, să corectăm, să accelerăm și să amplificăm această reformă. Și asta vom face”, a conchis Maia Sandu.


Parlamentul a adoptat în ledința de luni, 29 decembrie Legea Nr.333. Aceasta vizează modificarea unor acte normative care vizează sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și al procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție. 

Modificările legislative se referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

Documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii menționează că acest lucru este necesar pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea procesului de reformă, fără a modifica însă echilibrul constituțional al raporturilor dintre puterea executivă, puterea legislativă şi sistemul organelor procuraturii. Totuși, potrivit unui amendament semnat de deputații Veronica Roșca și Igor Chiriac, ministrul Justiției nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.