Moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu, a eșuat

Moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu a eșuat. După aproximativ șapte ore de dezbateri, aceasta nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind susținută de doar 38 de deputați, informează MOLDPRES.

În cadrul examinării moțiunii, ministrul a susținut un discurs în fața deputaților, în care a prezentat situația din domeniu. El a menționat că Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu o succesiune de crize în domeniul energetic, fiecare fiind amplificată de factori externi, iar energia a fost utilizată ca armă politică.


„Un an dificil într-un context în care Moldova s-a confruntat nu cu o criză energetică, ci cu o succesiune de crize, fiecare amplificată de factori externi pe care nu-i controlăm, dar pentru care trebuie să fim pregătiți. Însă cel mai complicat factor cu care încercăm să lucrăm în fiecare zi este dezinformarea publică și manipularea”, a declarat Dorin Junghietu, de la tribuna Parlamentului.


Potrivit lui, energia, în special gazul, a fost utilizată ca armă politică.


„Să nu uităm un lucru simplu bazat pe datele BNS: ponderea gazelor naturale în consumul final de energie este de aproximativ 16%. Cu toate acestea se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, a afirmat ministrul.



	
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la raport în Parlament: „După ani la rând în care sistemul energetic a fost fragil, dependent și vulnerabil de șantaj politic, am ajuns într-o etapă de maturitate”


Preț de circa patru ore, șeful de la Ministerul Energiei a răspuns la întrebările deputaților legate de stocurile de gaz făcute de țara noastră în Ucraina și de formarea prețului la gaz. Printre subiectele ce au fost discutate de deputați au fost lucrările de la liniile electrice și facturile mari.


„Domnule ministru, unii dintre autorii moțiunii promiteau în campania electorală că, dacă vor câștiga, vor recunoaște datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Câți bani au economisit cetățenii datorită faptului că nu au câștigat aceste alegeri?”, a întrebat deputatul PAS Eugen Sinchevici.


Dorin Junghietu a explicat că acțiunile Guvernului din ultima perioadă au protejat resursele publice: „Guvernul a preluat infrastructura de la Lukoil și a separat activitățile de distribuție, furnizare și transport ale Moldovagaz. Astfel, am prevenit eventuale transferuri ale infrastructurii critice în mâini străine și am protejat siguranța energetică a țării”, a opinat Junghietu.

Ministrul a declarat că în arhiva ministerului au fost descoperite documente care arată tentative de transmitere a unor întreprinderi energetice către Gazprom, în contul așa-zisei datorii la gaz.


„Cine a menținut deliberat R. Moldova izolată energetic? Am descoperit în Arhiva Ministerului corespondențe, planuri de activitate și diverse documente, potrivit cărora linia Bălți–Suceava trebuia să fie construită încă în 2005”, a spus ministrul.


Deputatul Ion Chicu a solicitat ministrului explicații pe marginea unui memorandum cu două companii americane pentru construirea unei centrale pe gaze de 100 MW, care prevedea exclusivitate: „Domnule ministru, v-ați angajat să nu examinați și să nu negociați cu alți investitori pentru acest proiect. Ați semnat un astfel de acord?”, a spus Chicu.

Junghietu a specificat că „memorandumul respectiv nu limitează negocierile cu alți investitori”. „Este vorba despre o capacitate urgentă de generare la CET Nord, necesară pentru aprovizionarea imediată, și a fost realizat cu respectarea reglementărilor. Proiectul a fost accelerat în urma discuțiilor cu contractorii și partenerii americani.”

Discuțiile din plenul Parlamentului au vizat și zăcămintele de petrol și gaze din sudul țării. „În regiunea Cahul există cantități mici de petrol, dar nu avem zăcăminte de gaze demonstrate prin studii geologice sau seismologice 3D. Orice proiect de depozit subteran necesită costuri foarte mari”.

Referitor la stocarea gazelor naturale, ministrul a oferit detalii despre prețul mediu ponderat de procurare a gazului care a fost de 39,6 euro/MWh pentru perioada septembrie–decembrie 2025. Pentru lunile ianuarie–februarie 2026, estimările indică un nivel și mai redus, de aproximativ 38,74 euro/MWh.


„Pentru asigurarea volumelor necesare, au fost organizate 54 de runde de licitații, la care au participat 13 companii europene. O mare parte din gaze a fost contractată anticipat, cu livrare direct în ziua consumului. Această abordare a permis evitarea costurilor de stocare, care în trecut influențau majorarea tarifelor”, a spus ministrul Junghietu.


Ministrul a precizat că Republica Moldova deține în prezent rezerve de securitate de circa 200 de milioane de metri cubi de gaze. Aceste stocuri sunt destinate exclusiv situațiilor excepționale. Totodată, compania Energocom a înregistrat devieri pozitive în perioada 2025–2026. Acestea sunt reflectate în reducerea costurilor finale pentru consumatori.

Întrebat de deputata Diana Caraman despre facturile mari la energie pentru cetățeni, ministrul a explicat: „Strategia de achiziție a gazelor elaborată de Energocom a generat economii de aproape 400 milioane lei, reflectate în facturi. Totodată, am implementat proiecte de eficiență energetică în școli, spitale și locuințe, reducând pierderile de energie cu 30–50%”.

În ceea ce privește linia Vulcănești–Chișinău, care urma să fie dată în exploatare până la sfârșitul anului 2025, Dorin Junghietu a reiterat că întârzierile au fost cauzate de condițiile meteo nefavorabile și de unele tergiversări în livrarea de echipamente la stațiile electrice.

Întrebat dacă este mulțumit de starea de lucruri în domeniul energetic, ministrul a spus că este mândru de progresele realizate în ultimii trei-patru ani.


„În vara anului trecut, Republica Moldova se confrunta cu riscul unei crize energetice. Aceasta a fost depășită parțial datorită suportului oferit de Ucraina și, în egală măsură, datorită investițiilor importante realizate în sectorul energiilor regenerabile. Am intrat în sezonul rece cu două elemente esențiale: un plan de iarnă bine pregătit, care a inclus mai multe scenarii, dar și un plan de contingență, elaborat pentru situațiile în care condițiile s-ar putea deteriora. Echipa Ministerului Energiei a fost permanent mobilizată. Inclusiv în perioadele critice, am fost în contact continuu cu toți operatorii din sectorul energetic, pentru a asigura furnizarea neîntreruptă a energiei electrice și a gazelor naturale către consumatori. Sunt mulțumit de progresele realizate în ultimii trei-patru ani. 


Junghietu a specificat că anul trecut, Republica Moldova a reușit în luna august, pentru aproximativ 10 minute, să-și acopere integral necesarul de energie din surse regenerabile.


„Acest rezultat este o consecință directă a investițiilor realizate, dar și a implicării cetățenilor care au construit capacități de producere a energiei și cărora le pasă de viitorul acestei țări. Efectele acestor investiții au fost resimțite inclusiv de consumatori. În perioada verii, în special în luna august, capacitățile suplimentare de producere a energiei din surse regenerabile au contribuit la reducerea parțială a facturilor la energia electrică, atât în nordul țării, cât și în zonele deservite de operatorii din centru și sud”, a afirmat Dorin Junghietu.


În mesajul său de final adresat deputaților, înainte de procedura de vot, ministrul Dorin Junghietu a subliniat că a lucrat și va continua să lucreze „în interesul Republicii Moldova, al securității și demnității energetice”. 


„Astăzi Republica Moldova este conectată fizic și funcțional la piața europeană de energie, își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze naturale, dezvoltă interconexiuni strategice cu România și regiunea, accelerează investițiile în energie regenerabilă și în eficiență energetică, întărește instituțiile și cadrul de reglementare pentru o piață transparentă și competitivă. Aceste lucruri nu sunt slogane, sunt proiecte concrete cu finanțare atrasă, cu lucări în derulare și cu rezultate măsurabile. Da, prețurile au fost mari, unele decizii au fost dificile. Dar intrebarea esențiala am fi fost mai bine fără diversificare, fără interconexiuni sau fara integrare pe piața energetică europeană? Răspunsul este clar: am fi fost vulnerabili. În fața dvs, reafirm trei angajamente clare: securitate energetică fără compromisuri, transparență în decizii și accelerarea investițiilor în infrastructură și energie curată”, a conchis Dorin Junghietu.


Deputații fracțiunilor „Partidului Nostru”, „Alternativa” și „Democrația Acasă” au înaintat o moțiune simplă împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu. Autorii au cerut audierea de urgență a ministrului Energiei, reprezentanților ANRE și pe cei ai Energocom, precum și aplicarea retroactivă a tarifelor corectate.