Recepția de Ziua Națională a României la Chișinău: Mesaje de unitate și reziliență de pe ambele maluri ale Prutului

Ambasada României la Chișinău a găzduit miercuri seara o recepție dedicată Zilei Naționale a României, marcată anual la 1 decembrie. Evenimentul a reunit oficiali din Republica Moldova, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai mediului academic și cultural, într-un cadru festiv în care au fost evidențiate valorile comune și legăturile profunde dintre cele două state. Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a reiterat sprijinul Bucureștiului pentru parcursul european al Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu a subliniat actualitatea valorilor care au stat la baza Marii Uniri, transmite MOLDPRES.

Ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu: „Noi, toți oamenii de pe cele două maluri ale Prutului, avem datoria să apărăm împreună adevărul”

În discursul său, ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, a subliniat importanța celebrării Zilei Marii Uniri „pe acest mal al Prutului”, pentru al patrulea an consecutiv. El a vorbit despre contextul regional marcat de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar și despre maturitatea și reziliența arătată de cetățenii Republicii Moldova, care „au ales pacea, prosperitatea și civilizația europeană”.


„Este o deosebită onoare să sărbătoresc deja a patra oară Ziua marii Uniri, ziua tuturor românilor pe acest mal al Prutului aici la Chișinău. Sunt patru ani în care Rusia duce un război crunt împotriva libertăților poporului ucrainean care își alege singur direcția, dar și patru ani în care cetățenii de pe acest mal al Prutului au ales cu fiecare ocazie pacea, prosperitatea, civilizația europeană, au ales libertatea, au ales o viață în siguranță și șansa de a-și crește copiii în armonie cu încredere că visele se pot împlini prin muncă și devotament, au ales o viață mai bună în marea familie europeană”, a declarat ambasadorul României.




Diplomatul a reiterat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova, afirmând că investiția în viitorul comun se măsoară în timp, resurse și încredere în oameni și idei.


„Noi, toți oamenii de pe cele două maluri ale Prutului avem datoria să apărăm împreună adevărul, căci adevărul este astăzi resursa noastră cea mai de preț, este arma noastră împotriva manipulării, a dezinformării și a istoriei falsificate. Acum, privind cu mândrie și satisfacție la tot ce am reușit să realizăm împreună cu efort și cu muncă și cu sacrificii și privim cu încredere și luciditate spre viitor. Noi, România, investim în viitorul nostru comun, investim timp, bani și încredere în oameni și idei. La mulți ani, români! La mulți ani, România!”, a declarat Țurcanu.


Președinta Maia Sandu: „Vă îndemn să ne ridicăm la înălțimea generației Marii Uniri prin curajul de a proteja și consolida ceea ce ei au realizat”

Președinta Maia Sandu, prezentă la recepție, a accentuat semnificația istorică a zilei de 1 decembrie 1918 și actualitatea valorilor care au stat la baza Marii Uniri: pacea, libertatea și democrația. Șefa statului a avertizat asupra pericolelor generate de războiul din Ucraina și de atacurile hibride care vizează slăbirea societăților democratice, subliniind că în fața acestor provocări, România și Republica Moldova s-au putut baza una pe cealaltă.


„Trăim sub presiunea războiului brutal al Rusiei în Ucraina, ale cărui consecințe – așa cum am văzut ieri – ajung în satele și gospodăriile noastre. În Republica Moldova, în România, și în întreaga Europă, suntem supuși unor atacuri hibride menite să ne slăbească și să ne divizeze. În fața acestor pericole fără precedent, este important că ne-am putut baza unii pe alții, ajutându-ne reciproc, așa cum este firesc între frați”, a declarat președinta.






Totodată, Maia Sandu a evidențiat rolul proiectelor comune – de infrastructură, energie și dezvoltare economică – în consolidarea rezilienței ambelor maluri ale Prutului.


„Ne vom putea apăra mai bine reziliența doar prin continuarea proiectelor care leagă cele două maluri ale Prutului: infrastructura rutieră și feroviară, podurile, conexiunile energetice. Proiecte care nu ar fi posibile fără suportul și generozitatea României, pentru care suntem recunoscători – așa cum suntem recunoscători pentru tot ajutorul pe care îl primim de la București, care ne-a fost întotdeauna alături în momentele dificile prin care am trecut”, a specificat președinta.


Maia Sandu a accentuat că generațiile de astăzi trebuie să apere cu dârzenie moștenirea istorică și să transmită urmașilor un spațiu românesc în care libertatea, demnitatea și valorile naționale să fie pe deplin respectate.


„Datoria noastră este să onorăm prin fapte eforturile și sacrificiile celor care au făcut posibilă decizia istorică de la 1 decembrie 1918. Să apărăm cu dârzenie moștenirea lor, pentru ca și noi, la rândul nostru, să lăsăm copiilor și nepoților un spațiu românesc în care să poată trăi liber, demn și cu respect pentru valorile naționale. Prin urmare, vă îndemn să ne ridicăm la înălțimea generației Marii Uniri nu doar prin cuvinte alese la ceas de sărbătoare, ci prin curajul de a proteja și de a consolida ceea ce ei au realizat”, a declarat președinta.


 


Ziua Națională a României, simbol al unității, libertății și demnității

Ziua Națională a României, marcată anual la 1 decembrie, comemorează momentul istoric al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1918, când a fost decisă unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Considerată împlinirea unui ideal național vechi de secole, această zi simbolizează unitatea, libertatea și demnitatea poporului român. Data de 1 decembrie a devenit sărbătoare națională în 1990, succedând altor momente celebrate anterior ca zile ale statului român.

An de an, România marchează această zi prin ceremonii militare și manifestări culturale care omagiază eroismul și sacrificiul generațiilor ce au contribuit la făurirea României Moderne. La București și în marile orașe, punctul central îl reprezintă parada militară, însoțită de defilări ale trupelor, prezentarea tehnicii și survolul aeronavelor. Autoritățile organizează depuneri de coroane, momente solemne și evenimente dedicate valorilor și tradițiilor românești, iar instituțiile culturale programează expoziții, concerte și spectacole tematice.

Și în afara granițelor, comunitățile românești marchează cu emoție 1 decembrie, prin recepții, întâlniri festive și activități culturale.