Termenul de activitate al comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost prelungit

Parlamentul a prelungit cu 30 de zile termenul de activitate al Comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat. Proiectul a fost susținut cu votul a 53 de deputați, transmite MOLDPRES.

Inițiativa a fost prezentată de președintele Comisiei de anchetă, deputatul Dinu Plîngău, care a argumentat necesitatea prelungirii termenului prin faptul că este nevoie de mai mult timp pentru ca în final activitatea Comisie să se încheie nu doar cu un raport, ci și cu identificarea soluțiilor juridice pentru problemele depistate și înaintarea propunerilor legislative.


„Avem nevoie de aceste 30 zile pentru a așeza la o masă instituțiile statului, pentru că am depistat că nu există o coordonare foarte eficientă între instituțiile statului pentru soluționarea acestor probleme și cel mai important lucru este identificarea soluțiilor juridice, ca finalul să se încheie nu doar cu un raport care poate fi prezentat și astăzi pe constatarea încălcărilor, dar cel mai important pentru identificarea soluțiilor juridice, inclusiv pentru ca la finalul anchetei să venim deja cu propuneri legislative”, a declarat Dinu Plîngău.


Totodată, deputatul a prezentat câteva informații obținute în cadrul activității Comisiei de anchetă.


„Am început activitatea comisiei pentru a înțelege câte întreprinderi de stat are Republica Moldova. De la independență încoace, Republica Moldova a avut 1359 de întreprinderi de stat. Lucrul foarte grav care a fost depistat este incoerența între datele din registrele oficiale prezentate din instituțiile statului. Respectiv, la zi, conform Registrului de stat al persoanelor juridice, sunt înregistrate 515 întreprinderi de stat. Dintre aceste 515 întreprinderi de stat, 323 de întreprinderi sunt fără IDNO. Registrul patrimoniului public indică că Republica Moldova are 163 de întreprinderi de stat. Conform informațiilor din Registrul fiscal de stat, sunt indicate 609 întreprinderi de stat”, a afirmat Dinu Plîngău.


Deputatul a subliniat că activitatea Comisiei a scos la iveală și nereguli legate de modul de numire a persoanelor în calitate de membru în Consiliul de administrație al întreprinderilor de stat.


„O abatere foarte gravă în acest context este și faptul că se face o rotație foarte frecventă a persoanelor în diferite Consilii de administrație. Două-trei luni o persoană poate să fie membru într-un Consiliu de administrație, peste două-trei luni poate să fie membru într-un alt Consiliu. Riscul major este că persoana este numită nu pentru îndeplinirea atribuțiilor nemijlocite în activitatea acestei întreprinderi, ci mai degrabă ca o remunerație suplimentară la salariul de bază”, a declarat Dinu Plîngău.


Comisia a analizat și mărimea salariilor din instituțiile de stat.


„Trei companii care fac topul salariului mare ca medie per angajat sunt MoldATSA, Energocom și Moldovagaz. Cea mai mare majorare de salariu a fost făcută la MoldATSA în ultimii doi ani, ceea ce constituie 81% din salariul existent. În 2019, salariul mediu la MoldATSA a fost 32000 lei, în prezent salariul mediu este în jur de 63000 lei. Cea mai mare majorare cu 71% a fost făcută în perioada ultimilor doi ani. Problema este că la majorarea salariului se constată că în majoritatea cazurilor nu sunt confirmări sau justificări ale acestor majorări, deși legislația permite. Oricum, trebuie să există și o justificare de fiecare dată când există o asemenea majorare, mai ales când vorbim de majorare cu 71%”, a menționat Dinu Plîngău.


Deputatul a adăugat că activitatea Comisiei a evidențiat și alte încălcări, printre care neconcordanțe în rapoartele fiscal sau financiare.

Comisia de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat a fost creată de Parlament la începutul lunii iulie curent, la propunerea unui grup de deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Comisia este formată din 11 deputați și este condusă de deputatul Dinu Plîngău.