40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl: acțiuni de comemorare a victimelor vor avea loc la Chișinău

Duminică, 26 aprilie, se împlinesc 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, produsă în 1986, când o explozie la reactorul numărul patru a eliberat în atmosferă cantități masive de radiații. Cu acest prilej, la Chișinău vor avea loc acțiuni de comemorare a victimelor catastrofei nucleare. Evenimentele vor începe cu depuneri de flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și vor continua cu un miting dedicat comemorării victimelor dezastrului nuclear, transmite MOLDPRES. 

Accidentul, considerat până astăzi cel mai grav din istoria energiei nucleare, a generat un nor radioactiv care s-a extins rapid peste mare parte din Europa, afectând milioane de oameni și contaminând vaste suprafețe de teren. Potrivit datelor Organizația Națiunilor Unite, peste 3,5 milioane de persoane au fost afectate, iar aproximativ 50.000 de kilometri pătrați au fost contaminați.

Potrivit datelor oficiale,  peste 3.500 de cetățeni ai Republicii Moldova au participat la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986. Din totalul participanților, aproximativ 70 erau angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, iar peste 3 000 au fost rezerviști – inclusiv ofițeri chemați de comisariatele militare, dar și alți specialiști. 

Peste o treime dintre lichidatori au decedat în anii care au urmat intervenției. La începutul anului 2025, se estima că aproximativ 1 865 dintre aceștia mai erau în viață. Cei rămași se confruntă, în mare parte, cu probleme grave de sănătate. Majoritatea suferă de diferite grade de invaliditate, ca urmare a expunerii la radiațiile puternice din zona afectată.

În urma exploziei, autoritățile sovietice au intervenit pentru a limita efectele, acoperind reactorul distrus cu un „sarcofag” din beton și oțel. Construcția, realizată în regim de urgență, nu a fost însă concepută pentru a rezista pe termen lung. Astfel, în 2016, a fost finalizată o nouă structură de protecție – un arc uriaș din oțel, proiectat să izoleze zona pentru aproximativ un secol și să permită demontarea în siguranță a reactorului.

Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie. Potrivit BBC, în unele regiuni, inclusiv din Regatul Unit, au fost impuse restricții asupra produselor agricole ani la rând, din cauza contaminării radioactive.

La patru decenii distanță, consecințele asupra sănătății populației și mediului continuă să fie resimțite. Mii de persoane, inclusiv copii din regiunile afectate, au suferit de boli asociate expunerii la radiații.

Deși centrala nu mai este funcțională, zona Cernobîl rămâne sub monitorizare constantă și necesită intervenții continue pentru a preveni riscurile. În ultimii ani, situl a devenit și o destinație turistică pentru cei interesați de istoria dezastrului.

Contextul regional complică situația: în 2022, zona a fost ocupată temporar de trupe ruse în primele zile ale invaziei asupra Ucraina. Ulterior, autoritățile ucrainene au semnalat și riscuri suplimentare, inclusiv deteriorarea parțială a structurii de protecție în urma unor incidente recente, deși experții susțin că nu există motive imediate de panică.

La 40 de ani de la tragedie, Cernobîl rămâne un simbol al pericolelor energiei nucleare gestionate necorespunzător și un avertisment privind impactul pe termen lung al unor astfel de dezastre.