Reforma APL // De la 890 la 292 de primării și fonduri de 4,5 miliarde de lei din 2027. Alexei Buzu: „Aleșii locali ne-au dat o lecție de maturitate politică”

Peste 60% dintre primăriile din Republica Moldova au finalizat procesul de amalgamare voluntară, iar aproximativ 150 de primării au ajuns la decizii finale în luna august. Rezultatele primei etape a reformei administrației publice locale au fost prezentate miercuri, 2 septembrie, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a calificat implicarea aleșilor locali drept un semnal clar că reforma este acceptată la nivel local, transmite MOLDPRES.

Potrivit lui Buzu, 561 de primării, reprezentând 63% din totalul primăriilor din țară, au adoptat decizii finale privind amalgamarea voluntară. În cazul primăriilor cu mai puțin de 3.000 de locuitori, ponderea este și mai mare – 65%.


„Eu cred că este un rezultat bun. În luna august am avut aproximativ 150 de primării care au reușit să negocieze și să ajungă la o decizie finală. Ne bucurăm foarte mult că în această lună am lucrat intens, am tranșat anumite decizii și am ajuns la acest rezultat”, a declarat Alexei Buzu.


Secretarul general al Guvernului a prezentat și amploarea procesului de consultare și luare a deciziilor. Potrivit acestuia, per ansamblu, au fost adoptate 1.226 de decizii privind amalgamarea voluntară, acestea fiind aprobate de 788 de consilii locale, ceea ce reprezintă 89% din totalul primăriilor.

Deciziile au vizat 836 de primării, adică 94% din numărul total al primăriilor din Republica Moldova. Totodată, 85% dintre primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară.


„Faptul că 63% din primării au finalizat acest proces arată foarte clar că amalgamarea voluntară a fost și este acceptat de aleșii locali din țară”, a spus Buzu.


În opinia oficialului, procesul a presupus negocieri dificile și decizii importante pentru comunități.


„Faptul că în acest an sute de aleși locali au purtat discuții, negocieri și au asumat această decizie deloc ușoară arată încă o dată o lecție de maturitate politică”, a declarat secretarul general al Guvernului.


Guvernul justifică reforma prin necesitatea consolidării capacității administrative și financiare a comunităților locale. Potrivit datelor prezentate, din cele 890 de primării eligibile pentru amalgamare, 776 au mai puțin de 3.000 de locuitori.

În același timp, veniturile proprii ale administrațiilor locale reprezintă, în medie, doar aproximativ 11% din necesarul financiar, ceea ce limitează posibilitatea multor primării de a realiza proiecte de infrastructură și de a îmbunătăți serviciile publice.


„Miza reală a acestei reforme este să putem oferi cetățenilor condiții de viață decente. Cetățenii așteaptă lucruri simple: apă curgătoare la robinet, sanitație, drumuri practicabile și iluminat stradal”, a subliniat Buzu.


El a accentuat că reforma nu trebuie privită doar ca o schimbare a hărții administrative, ci ca un instrument pentru dezvoltarea comunităților.

Pentru a susține primăriile care aleg să se consolideze, Guvernul a pregătit un fond de stimulare de 4,5 miliarde de lei.

Pachetul include resurse pentru pregătirea tranziției, precum și fonduri de dezvoltare. Începând cu ianuarie 2027, noile comunități amalgamate vor putea beneficia de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor, bani destinați investițiilor.

De asemenea, sunt prevăzute resurse pentru sprijinul post-amalgamare, care urmează să fie alocate direct bugetelor noilor primării.

Primele rezultate indică deja un potențial investițional semnificativ. În regiunea Ungheni, 10 primării s-au unit, urmând să beneficieze de investiții estimate la 157 de milioane de lei. În raionul Călărași, amalgamarea a 14 primării va permite atragerea a aproximativ 116 milioane de lei, iar la Rezina și Râșcani sunt prevăzute investiții de circa 85 și, respectiv, 72 de milioane de lei, potrivit lui Buzu.

Primăriile care nu au finalizat procesul voluntar vor intra în următoarea etapă a reformei. Este vorba despre 254 de primării, pentru care autoritățile pregătesc etapa de amalgamare normativă.


„În luna septembrie vom supune consultărilor publice pachetul legislativ aferent amalgamării normative, iar ulterior acesta urmează să fie înaintat Parlamentului spre adoptare în toamna acestui an”, a anunțat Buzu.


Primăriile cu o populație de peste 3.000 de locuitori nu au obligația de a participa la proces, amalgamarea fiind în cazul lor opțională.

Reforma vizează și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Din cele 26 de primării, 15 au mai puțin de 3.000 de locuitori.


„Avem 26 de primării în Găgăuzia, din acestea 15 au un număr mai mic de 3.000 de locuitori”, a precizat secretarul general al Guvernului.


Buzu a subliniat că rezultatele obținute până acum indică o distribuție relativ echilibrată a procesului în regiuni.

Potrivit planului autorităților, noua structură administrativă ar urma să intre în vigoare după alegerile locale generale din 2027, când Republica Moldova ar urma să funcționeze cu 292 de primării.

Guvernul susține că administrațiile locale mai puternice vor avea capacități mai mari pentru atragerea investițiilor, accesarea fondurilor europene de preaderare și furnizarea serviciilor publice.

Buzu spune că succesul reformei depinde acum de modul în care autoritățile centrale vor valorifica deciziile deja luate de aleșii locali.


„Eu vreau să le mulțumesc încă o dată. Este foarte important să apreciem acest gest. Și asta ne responsabilizează că această reformă trebuie să fie un succes”, a conchis secretarul general al Guvernului.


 Reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026 și urmărește consolidarea capacității administrative a primăriilor și îmbunătățirea serviciilor publice.