Circa 17 000 de copii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități frecventează instituțiile de învățământ general

Circa 17 000 de copii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități frecventează în prezent instituțiile de învățământ general din Republica Moldova, față de aproximativ 6 000 în anul 2013. Datele au fost prezentate de șefa Serviciului politici în educația incluzivă și protecția copilului din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Inga Grosu, în cadrul evenimentului „ACASĂ, fără ghilimele”, comunică MOLDPRES.



Potrivit oficialei, creșterea numărului de copii integrați în instituțiile de învățământ general reprezintă un rezultat al dezvoltării educației incluzive, însă impune și extinderea serviciilor de suport.


„La moment, avem 17 000 de copii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități care frecventează instituțiile de învățământ general. Este un număr în creștere, dar, totodată, pentru acest proces ne dorim să oferim și calitate”, a declarat Inga Grosu.


Ea a menționat că, în anul 2013, în sistem erau aproximativ 6 000 de copii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități, inclusiv copii reveniți din instituțiile rezidențiale și școli speciale.


„Prioritatea Ministerului este să ofere servicii de suport și să asigure accesul la o educație de calitate. Iar aici încă mai avem de muncit, deoarece numărul copiilor este în creștere, dar numărul specialiștilor, în mare parte, a rămas la nivelul celui din 2013”, a spus Inga Grosu.


În acest context, Ministerul Educației și Cercetării își propune să consolideze serviciile de suport și să extindă accesul la acestea, inclusiv în instituțiile de educație timpurie.

Inga Grosu a precizat că educația incluzivă a fost reglementată prin politici odată cu aprobarea Codului educației din 2014. Ulterior, au fost dezvoltate centre de resurse pentru educația incluzivă, servicii de asistență psihopedagogică, comisii multidisciplinare instituționale, precum și servicii oferite de psihologi, logopezi și psihopedagogi.

Potrivit oficialei, o altă direcție de dezvoltare este extinderea serviciilor în grădinițe. În acest sens, au fost create servicii de suport psihologic și logopedic pentru copiii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități.


„Ne propunem extinderea numărului de servicii pentru grădinițe, inclusiv dat fiind faptul că incluziunea educațională a început în școli. Acum înțelegem că necesitatea extinderii acestor servicii este prioritară și că acestea trebuie dezvoltate și în grădinițe”, a explicat Inga Grosu.


Șefa Serviciului politici în educația incluzivă și protecția copilului a subliniat că, în următoarea perioadă, una dintre principalele provocări va fi asigurarea numărului necesar de specialiști pentru a răspunde nevoilor în creștere ale copiilor.



Republica Moldova devine în septembrie un hub de învățare și schimb de experiență în reforma sistemului de îngrijire a copilului. În perioada 14–18 septembrie, specialiști din mai multe state se află în Moldova pentru a înțelege cum a fost realizată tranziția de la îngrijirea copiilor în instituții rezidențiale la servicii care îi sprijină să crească în familie și comunitate.

Timp de cinci zile, participanții urmăresc parcursul acestei reforme și discută cu oamenii care au construit-o și care continuă să o dezvolte astăzi. Programul urmărește principalele etape ale reformei – de la închiderea instituțiilor rezidențiale și dezvoltarea alternativelor de tip familial până la prevenirea separării copilului de familie, intervenția timpurie, educația incluzivă și extinderea serviciilor la nivel comunitar.

Vizita internațională este organizată de Lumos Moldova și valorifică experiența acumulată în cadrul reformei coordonate la nivel național de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Pe 16 septembrie, experiența acumulată în procesul de reformă a fost adusă în centrul unei conversații publice în cadrul evenimentului „ACASĂ, fără ghilimele”, organizat la Digital Park. La aceeași masă s-au întâlnit reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Sănătății, UNICEF și Uniunii Europene, alături de organizații ale societății civile și oameni care au implementat sau au trăit direct schimbarea.

În cadrul evenimentului a fost prezentat Moldova Learning Hub, prin care experiența acumulată în Republica Moldova va fi documentată și pusă la dispoziția profesioniștilor, organizațiilor și instituțiilor care lucrează la transformarea sistemelor de îngrijire a copilului. Astfel, lecțiile învățate aici vor putea fi dezvoltate și folosite de alte țări care trec prin procese similare.

Programul internațional va continua până pe 18 septembrie cu sesiuni dedicate prevenirii separării copilului de familie și dezvoltării serviciilor care pot înlocui îngrijirea rezidențială. Participanții vor analiza experiențele văzute în Moldova și modul în care unele dintre soluțiile dezvoltate aici pot fi adaptate în propriile țări.