Corupția și frauda financiară, investigate după reguli noi. Competențele CNA, PA și PCCOCS au fost redefinite

Competențele instituțiilor responsabile de investigarea cazurilor de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată au fost redefinite printr-un proiect de lege adoptat de Parlament în lectura a doua, comunică MOLDPRES.

Inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Justiției, stabilește responsabilități distincte pentru Centrul Național Anticorupție (CNA), Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Raportul proiectului de lege a fost prezentat în plen de membrul Comisiei juridice, numiri și imunități, Igor Chiriac.

„Proiectul de lege este o măsură directă de armonizare a capacităților instituționale ale Republicii Moldova cu standardele europene în materia protejării intereselor financiare, vizând implementarea și îndeplinirea condiționalităților prevăzute în agenda de reforme. De asemenea, promovarea proiectului de lege va răspunde criteriilor de referință intermediare înaintate de Comisia Europeană în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, având ca obiect următoarele aspecte de interes strategic:

– clarificarea sferei de competență în investigarea infracțiunilor de corupție;– consolidarea sistemului de investigare a infracțiunilor economico-financiare, prin revizuirea competențelor legale ale autorităților specializate în constatarea și investigarea acestor infracțiuni;– consolidarea cooperării interinstituționale între sistemul procuraturii, organele de urmărire penală și autoritățile cu atribuții de control, în vederea eficientizării eforturilor de prevenire și combatere a infracțiunilor hibride, a faptelor de corupție și a altor categorii de infracțiuni.

Proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură în ședința plenară din 21 mai 2026. Pentru lectura a doua au fost examinate amendamentele deputaților, avizele comisiilor permanente, avizul Direcției Generale Juridice a Secretariatului Parlamentului, precum și propunerile și obiecțiile formulate în cadrul consultărilor publice. De asemenea, la 25 mai 2026, Comisia a organizat consultări publice la care au participat reprezentanți ai autorităților administrației publice responsabile de domeniu, deputați în Parlament, reprezentanți ai sistemului justiției și ai societății civile”, a spus sursa citată.

Potrivit documentului, CNA va investiga cazurile grave de fraudă bancară în care prejudiciul depășește echivalentul a 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici vor rămâne în competența organelor fiscale. Totodată, instituția va putea investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă.

Pentru a face față noilor atribuții, în cadrul CNA va fi instituită o funcție suplimentară de director adjunct, iar mandatul directorului instituției va fi limitat la cel mult două mandate.

În același timp, Procuratura Anticorupție va coordona urmărirea penală în dosarele de corupție la nivel înalt care vizează demnitari de rang înalt, inclusiv președintele Republicii Moldova, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Autorii proiectului susțin că aceste modificări sunt necesare pentru a asigura investigații independente și specializate, pentru a evita conflictele de interese și pentru a consolida încrederea publicului în instituțiile statului.

Totodată, PCCOCS va fi degrevată de investigarea unor infracțiuni cu grad redus de complexitate și își va concentra activitatea asupra dosarelor de terorism, criminalitate organizată și altor cauze deosebit de grave. Cauzele economico-financiare și vamale cu prejudicii care nu depășesc 50.000 de unități convenționale vor putea fi investigate de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, în condițiile prevăzute de lege și sub conducerea PCCOCS.

Pentru lectura a doua, proiectul a fost completat cu amendamente la Codul de procedură penală, care clarifică posibilitatea contestării tuturor hotărârilor instanțelor privind măsurile preventive, în orice etapă a procesului penal și până la pronunțarea unei hotărâri pe fond.

Modificările legislative vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.