Creştinii ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei

Creştinii ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Andrei, ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, care l-a urmat pe Iisus şi a devenit “Cel dintâi chemat”. Pentru cei care țin Postul Crăciunului, de Sfântul Andrei este dezlegare la pește, informează MOLDPRES.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae și se vor încheia de Bobotează.

Sfântul Andrei a predicat în ţinutul Scythia Minor (în prezent Dobrogea, România), trăind pe teritoriul judeţului Constanţa de azi. A fost martirizat în anul 60 în timpul domniei împăratului Nero, fiind răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X, care de atunci este numită “Crucea Sf. Andrei”.

Sărbătoarea are o semnificaţie deosebită pentru poporul român, deoarece Sf. Andrei este cel care a adus creştinismul pe aceste meleaguri şi este considerat ocrotitorul României.

Există mai multe tradiţii şi obiceiuri legate de sărbătoarea Sf. Andrei. Astfel, legendele spun că  “de Andreiu” se adună lupii şi împart prada pentru iarna care începe, sunt liberi strigoii, iar noaptea Sf. Andrei mai este numită Haloween-ul românilor.

Sărbătoarea lui Sf. Andrei este considerată drept cea mai importantă din an pentru vrăji şi farmece, iar fetele îşi ghicesc ursitul. Conform calendarului ortodox, “de Sf. Andrei nu se lucrează, iar cei care încalcă porunca riscă să se îmbolnăvească, să aibă ameţeli cu dureri de cap, să aibă coşmaruri şi pericole legate de apă şi foc”. De asemenea, în ziua de Sf. Andrei, care cade în Postul Crăciunului, biserica permite dezlegare la peşte şi vin.

Conform datelor oficiale, aproape 73 de mii de persoane din Republica Moldova care poartă prenumele Andrei sau derivate din acesta, își sărbătoresc astăzi onomastica.

Citește și: Moaștele Sfântului Andrei, Ocrotitorul României, vor fi aduse pentru prima dată în Republica Moldova