Cronica ARHIVELOR // Dosare despre Rebeliunea de la Tatarbunar din 1924, digitizate și disponibile online

Agenția Națională a Arhivelor pune la dispoziția publicului copii digitale ale unor dosare de arhivă referitoare la Rebeliunea de la Tatarbunar, declanșată la 16 septembrie 1924 în sudul Basarabiei, pe atunci parte a României. Documentele provin din fondurile Siguranței, poliția politică românească din perioada interbelică, și reflectă punctul de vedere oficial al statului român asupra evenimentelor, transmite MOLDPRES.

Potrivit Agenției Naționale a Arhivelor, Rebeliunea de la Tatarbunar a fost o operațiune de inspirație sovietică, în contextul nemulțumirilor sociale și etnice din regiune, amplificate de seceta care a afectat grav agricultura locală. Instituția susține că serviciile secrete sovietice au fost implicate în organizarea acțiunii, iar evenimentele trebuie analizate în contextul politicii de destabilizare promovate de Moscova în țările vecine în perioada respectivă.

 



„Rebeliunea de la Tatarbunar a fost o operațiune care, pentru a reuși, a trebuit să eșueze”, notează Agenția Națională a Arhivelor, explicând că aceasta nu ar fi fost concepută pentru a provoca o răscoală la nivelul întregii Basarabii sau al României. Potrivit instituției, nici conducerea Partidului Comunist din România de la București și nici filiala de la Chișinău nu ar fi fost informate despre pregătirile militare ale rebelilor.

Arhivele Naționale subliniază că evenimentele de la Tatarbunar trebuie analizate în contextul regional est-european și central-european al anului 1924, menționând și operațiunile sovietice din Polonia și Estonia. Potrivit sursei, capturarea în masă a agenților sovietici în Galiția, în același an, precum și alte eșecuri ale acțiunilor de destabilizare au contribuit la renunțarea oficială, în februarie 1925, la această tactică.

Agenția Națională a Arhivelor menționează și consecințele politice și instituționale ale rebeliunii. România ar fi decis, în urma evenimentelor, consolidarea sistemului de securitate pentru a contracara asemenea amenințări, prin crearea Serviciului Secret de Informații în cadrul Armatei Române.

Totodată, instituția face legătura între Rebeliunea de la Tatarbunar și crearea, la 12 octombrie 1924, pe teritoriul Ucrainei sovietice, a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM). Potrivit Agenției Naționale a Arhivelor, crearea RASSM a urmărit internaționalizarea așa-numitei „chestiuni a Basarabiei” și promovarea tezei unei națiuni moldovenești distincte de cea română.

„Dat fiind faptul că până în prezent Rebeliunea de la Tatarbunar este instrumentalizată în scopuri ideologice”, Agenția Națională a Arhivelor pune documentele la dispoziția istoricilor, profesorilor de istorie, elevilor, studenților și publicului larg, pentru documentarea evenimentelor.

Copiile digitale ale dosarelor referitoare la Rebeliunea de la Tatarbunar pot fi accesate pe pagina web a Agenției Naționale a Arhivelor.