Din 26 septembrie, Moldova este în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Ce măsuri intră în vigoare

Republica Moldova intră, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Parlamentul a aprobat instituirea regimului special în contextul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și carburanți, dar și al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut, transmite MOLDPRES.

Autoritățile precizează că, în prezent, Republica Moldova dispune de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare s-au amplificat. Starea de urgență urmează să permită intervenții mai rapide pentru prevenirea unor eventuale întreruperi și pentru protejarea populației și a infrastructurii critice.

În sectorul energetic, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică pentru această iarnă urmează să fie acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400–450 MW, în timp ce capacitatea comercială garantată este de aproximativ 360 MW. Diferența poate fi acoperită prin capacități suplimentare disponibile în regiune, însă autoritățile consideră necesare mecanisme de intervenție rapidă în cazul unor situații neprevăzute.

În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Potrivit Comisiei Naționale de Management al Crizelor (CNMC), riscul actual este în special unul financiar, în condițiile creșterii prețurilor internaționale și ale necesității de completare a stocurilor obligatorii.

Și piața carburanților rămâne monitorizată. Dacă la începutul lunii august Republica Moldova dispunea de stocuri de motorină pentru aproximativ 3,5 zile, iar 109 stații raportau lipsa produsului la pompă, în prezent stocurile sunt estimate pentru circa 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut la mai puțin de șapte.

Măsuri pentru securitatea energetică

Potrivit Deciziei nr. 8 a Comisiei Naționale de Management al Crizelor, spitalele, serviciile de urgență și infrastructura critică, inclusiv stațiile de captare și pompare a apei potabile și unitățile de termoficare, vor avea prioritate la alimentarea cu energie electrică.

În intervalul 18:00–22:00, capacitățile de interconexiune disponibile pentru export vor fi setate la zero, cu excepția furnizorului căruia i-a fost impusă obligația de serviciu public. În cazul apariției unui deficit care nu poate fi acoperit prin achiziții comerciale, Republica Moldova va putea solicita energie de urgență de la operatorii de transport din țările vecine, ca măsură de ultim resort.

Centralele electrice de termoficare vor putea majora, în limitele posibilităților tehnice, producția de energie electrică. Totodată, pe durata stării de urgență sunt simplificate anumite proceduri pentru dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei, inclusiv pentru instalațiile fotovoltaice și eoliene cu baterii de stocare.

Autoritățile publice centrale și locale vor trebui să reducă cu cel puțin 20% consumul instituțional de carburanți față de perioada similară a anului trecut și cu cel puțin 50% consumul de energie electrică pentru iluminatul public, cu excepția situațiilor în care este necesară asigurarea funcționării infrastructurii critice și a serviciilor esențiale.

În clădirile publice și comerciale, iluminatul interior urmează să fie redus cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, iar fântânile arteziene, vitrinele și iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar vor fi deconectate. Întreprinderile cu procese de producție energofage vor fi organizate astfel încât activitățile cu cel mai mare consum de energie să fie desfășurate în afara intervalelor de vârf 06:00–09:00 și 18:00–22:00.

Stocurile de carburanți, protejate prin măsuri speciale

Pentru menținerea stocurilor interne de carburanți, exportul și reexportul produselor petroliere standard din Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizie.

Transporturile terestre care introduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de o bandă de acces dedicată la punctele de trecere a frontierei, iar transporturile feroviare de produse petroliere vor avea prioritate de circulație și manevră pe rețeaua națională.

În același timp, la stațiile de alimentare, motorina comercializată în recipiente pentru consum va putea fi cumpărată în cantitate de cel mult 40 de litri. Pentru recipientele mobile specializate destinate alimentării tehnicii agricole, limita este de 100 de litri.

Decizia mai prevede că, atât timp cât stațiile dispun de motorină standard, aceasta trebuie să fie comercializată la prețul reglementat. Alte tipuri de produse petroliere principale vor putea fi comercializate după epuizarea stocurilor de produse standard.

Restricții pentru utilizarea apei

În sectorul hidrologic, autoritățile constată un deficit persistent pe Nistru și Prut, iar scăderea nivelurilor și debitelor poate afecta captarea apei și, implicit, alimentarea populației.

Resursele disponibile vor fi utilizate cu prioritate pentru alimentarea populației cu apă potabilă, necesitățile sanitare, spitale, instituții sociale și de învățământ, servicii de urgență și alte obiective de importanță critică. Înaintea începerii sezonului de încălzire va fi asigurată și apa necesară pentru completarea circuitelor sistemelor centralizate de termoficare, inclusiv CET Chișinău și CET-Nord din Bălți.

Pe durata stării de urgență este sistată funcționarea stațiilor de captare a apei din Nistru și Prut destinate irigării.

De asemenea, este interzisă utilizarea apei potabile din sistemele publice sau captarea apei din surse de suprafață pentru irigarea gazoanelor și a spațiilor verzi ornamentale, spălarea străzilor, trotuarelor, curților, fațadelor și acoperișurilor, precum și pentru umplerea sau completarea piscinelor, bazinelor recreative, fântânilor arteziene și iazurilor ornamentale. Interdicțiile se aplică indiferent de intervalul orar.

Operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă vor trebui să elaboreze planuri de continuitate pentru scenarii în care disponibilitatea sursei scade cu 10%, 20% sau 30%. Planurile trebuie să stabilească inclusiv consumurile care vor fi limitate, sursele alternative și instituțiile care vor beneficia de aprovizionare cu prioritate.

În cazul în care scăderea nivelului sau debitului afectează funcționarea captărilor și alimentarea populației, va fi activată aprovizionarea mobilă cu apă. Prioritate vor avea instituțiile medicale, centrele de asistență socială rezidențială, școlile, serviciile de urgență și populația din localitățile afectate.

Pentru situații de deficit sever sunt pregătite și cinci unități de pompare de mare capacitate, eliberate din rezerva de stat și transmise S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Totodată, vor putea fi conectate și puse în funcțiune sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă verificate.

Potrivit CNMC, deciziile adoptate urmăresc prevenirea penuriilor și a întreruperilor, precum și menținerea alimentării cu energie, căldură, apă și carburanți și a funcționării serviciilor esențiale.

Ministerul Energiei este responsabil de managementul răspunsului la criză în sectorul energetic, Ministerul Mediului – în sectorul hidrologic, iar Centrul Național de Management al Crizelor asigură coordonarea strategică și monitorizarea situației la nivel național. Măsurile prevăzute în Deciziile nr. 8 și nr. 9 ale CNMC intră în vigoare la 26 septembrie 2026.