Efectele iernii și ale gerului din ultimele zile în Republica Moldova: temperaturile scăzute nu reprezintă un pericol major pentru păduri și agricultură

Gerul stabilit în ultimele zile pe teritoriul Republicii Moldova se încadrează în limitele climatice normale pentru sezonul rece și nu reprezintă, în prezent, un pericol major pentru păduri, agricultură sau biodiversitate. Specialiștii din domeniul silvic, agricol și meteorologic subliniază că temperaturile scăzute au atât efecte neutre sau benefice, cât și provocări punctuale, în special pentru fauna sălbatică, transmite MOLDPRES.

Pădurile: rezistente la gerul actual

Potrivit lui Ion Talmaci, vicedirector al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), temperaturile medii de –15…–17°C înregistrate în aceste zile nu afectează fondul forestier.

Specialistul explică faptul că arborii sunt adaptați fiziologic la astfel de valori termice, iar riscurile reale pentru păduri apar doar la temperaturi sub –25°C, în special în cazul unor specii mai sensibile, precum nucul comun, frasinul sau anumiți arbuști forestieri. În ultimii 20 de ani, Republica Moldova nu s-a confruntat cu asemenea episoade extreme.

Mai mult, gerul are și un efect pozitiv, contribuind la reducerea populațiilor de dăunători forestieri, ceea ce sprijină sănătatea ecosistemelor silvice.

În schimb, adevărata amenințare pentru păduri rămân înghețurile târzii de primăvară, care pot afecta procesul de vegetație, în special în zonele joase și în văi, unde aerul rece stagnează mai mult.

Fauna sălbatică, cea mai vulnerabilă în perioadele de ger

Dacă pădurile suportă bine frigul, fauna sălbatică este mult mai expusă în perioadele de ger accentuat, din cauza dificultăților în obținerea hranei.

Potrivit Victoriei Covali, doctor în științe și președinta Asociației Femeilor Silvicultoare din Republica Moldova, animalele din păduri beneficiază de îngrijiri speciale pe timp de iarnă. Rezervele de hrană sunt pregătite din timp de către silvicultori, iar o atenție deosebită este acordată speciilor protejate și celor din rezervațiile naturale.

Datele furnizate de Agenția Moldsilva arată amploarea acestor eforturi:

În anul 2025 au fost distribuite circa 845 de tone de hrană complementară pentru fauna sălbatică.

Din acestea: 177 tone de hrană concentrată, 345 tone de furaje uscate, 303 tone de furaje suculente și 20 tone de sare.

Pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026 au fost pregătite suplimentar aproximativ 383 de tone de hrană, iar alte 565 de tone au fost procurate din surse externe.

Totodată, silvicultorii au amenajat și întreținut hrănitori, sărării, adăpători, scăldători și adăposturi pentru vânat, precum și ogoare de hrană amplasate în apropierea habitatelor naturale.

Aceste măsuri asigură supraviețuirea și reproducerea faunei sălbatice în condiții de iarnă severă și contribuie la gospodărirea durabilă a fondului cinegetic.

Agricultura: condiții favorabile, fără riscuri majore

Condițiile de iarnă din această perioadă nu indică riscuri pentru agricultură, a explicat la solicitarea MOLDPRES Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Conform datelor prezentate de oficial, rezervele de umiditate la adâncimea de un metru sunt estimate la 80% în sud, 95–100% în centru și până la 117% în nord.

De asemenea, precipitațiile din luna ianuarie au contribuit la consolidarea acestor rezerve, favorabile culturilor de toamnă.

Temperaturile negative, inclusiv episoadele de până la –20°C, se încadrează în limitele pentru care soiurile omologate sunt testate și adaptate.


„Stratul de zăpadă existent oferă o protecție termică suplimentară, iar în acest moment nu sunt semnale privind afectarea culturilor agricole. Evaluări în teren vor fi efectuate doar dacă, după reluarea vegetației, vor apărea indicii de pierderi”, a estimat Vasile Şarban.


Context meteorologic: o iarnă tipică, cu variații accentuate

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, noaptea trecută s-au înregistrat minime de până la –18°C, iar vremea geroasă va mai persista.


„Va urma o ușoară încălzire spre sfârșitul săptămânii, însă din a doua decadă a lunii februarie, frigul ar putea reveni”, a menţionat pentru MOLDPRES Valentina Beldina, meteorolog la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.


Din punct de vedere climatic, iarna se instalează, în medie, între sfârșitul lunii noiembrie și mijlocul lunii decembrie.

Durata sezonului rece variază între 80 de zile în sud și 100 de zile în nord.

Temperatura medie a iernii este de –1…–3°C, însă istoria climatică arată variații extreme, de la –35,5°C (1963) până la +23,3°C (1990).

Un element definitoriu al iernilor din Republica Moldova este instabilitatea termică, cu alternanțe frecvente între ger și perioade de dezgheț (moină).

Februarie: lună de tranziție, cu riscuri specifice

Luna februarie aduce, în mod obișnuit, o ușoară creștere a temperaturii față de ianuarie. Temperaturile medii lunare variază între –0,5°C în sud și –3°C în nord, însă extremele pot fi semnificative.

Februarie este o lună cu 10–14 zile cu precipitații, predominant sub formă de zăpadă, cu risc de ghețuș, ceață, polei și viscol, dar și cu un număr ridicat de zile cu moină, care pot deveni periculoase pentru culturile pomicole și cele de toamnă.

Cele mai mari riscuri apar atunci când perioadele calde sunt urmate de scăderi bruște de temperatură, care pot afecta mugurii de rod ai pomilor fructiferi și rezistența plantelor.

Ger suportabil, monitorizare necesară

În ansamblu, gerul din ultimele zile nu reprezintă un pericol major pentru păduri, agricultură sau biodiversitate, ci face parte din regimul climatic firesc al sezonului rece. Cele mai mari provocări rămân legate de protecția faunei sălbatice și de monitorizarea atentă a culturilor agricole, în special în contextul alternanțelor termice.

Specialiștii subliniază că monitorizarea continuă este esențială, iar măsurile preventive deja aplicate creează premise favorabile pentru trecerea în siguranță a sezonului de iarnă.