VIDEO // Mii de oameni au scris împreună în limba română la Marea Dictare Națională

Marea Dictare Națională s-a desfășurat azi în centrul capitalei, în Piața Marii Adunări Naționale. Ajuns la cea de-a patra ediție, evenimentul reunește peste 3.000 de participanți din Chișinău și din întreaga țară. La deschiderea oficială a evenimentului, participanții au fost salutați de prim-ministrul Vasile Tofan și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, care au transmis mesaje dedicate importanței limbii române și rolului acesteia în societate, transmite MOLDPRES.



Prim-ministrul Vasile Tofan a vorbit, la deschiderea celei de-a patra ediții a Marii Dictări Naționale, despre importanța limbii române, dar și despre sacrificiile celor care au luptat pentru revenirea la grafia latină și recunoașterea limbii române în Republica Moldova. Șeful Guvernului a adus un omagiu celor care au luptat pentru limba română și identitatea națională și au plătit un preț pentru acest lucru. Printre personalitățile menționate s-au numărat Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonid Lari, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Ghimpu, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, precum și profesorii din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului. 


„Limba română a rezistat aici în pofida ocupației sovietice, alfabetului străin care i-a fost impus și a presiunii enorme a limbii ruse în educație, în administrație, în viața publică. A rezistat pentru că nu putea fi scoasă din oameni. Era limba vorbită acasă, limba bunicilor, limba cântecelor, limba în care oamenii își spuneau bucuriile și necazurile. Era în măduva acestui neam. Au existat oameni care au plătit foarte scump pentru dreptul nostru de a spune astăzi, fără teamă, că vorbim limba română”, a declarat premierul.




Premierul a subliniat importanța cunoașterii limbii române de către toți cetățenii Republicii Moldova.


„Dacă trăiești aici, e firesc să înveți româna. Da, suntem un popor deschis și primitor, respectăm limbile vorbite de oameni care trăiesc aici și nimeni nu trebuie să renunțe la limba sa maternă. Dar ne respectăm și propria limbă și ne dorim ca oamenii care aleg să trăiască în Republica Moldova să învețe și să vorbească româna. Este un semn de respect față de țara în care trăiești și în același timp limba română ne permite tuturor, indiferent de limba vorbită acasă, să ne înțelegem între noi. Româna este extraordinar de bogată, iar ca să o iubești nu trebuie obligatoriu să o vorbești cu accent de București. Româna sună la fel de frumos și în dulcele nostru grai moldovenesc”, a menționat Tofan, evocând cuvinte regionale pe care le folosește familia sa din Călărași. 




În opinia premierului, Marea Dictare Națională este mai mult decât un exercițiu de ortografie. 


„Marea Dictare Națională nu este de fapt despre cine pune toate cratimele corect. Este despre faptul că ne pasă, că mii de oameni vin împreună în această piață pentru a scrie în limba lor: elevi, profesori, părinți, bunici. Este o tradiție frumoasă și sper să crească de la an la an”, a afirmat Vasile Tofan. 


Premierul i-a îndemnat pe participanți să iubească, să vorbească și să citească în limba română și să o transmită copiilor: „La mulți ani, limba noastră! La mulți ani, dulcea limbă română!”


	
Prim-ministrul Vasile Tofan, la deschiderea Marii Dictări Naționale: „Dacă trăiești aici, e firesc să înveți româna”




Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a subliniat că valorile de care se bucură astăzi Republica Moldova – pacea, libertatea și limba română – au fost clădite și obținute în timp, prin eforturile și sacrificiile mai multor generații. Ministrul a adus un omagiu eroilor care au suferit în perioada sovietică pentru dorința lor de a fi liberi și de a-și afirma identitatea. Dan Perciun a vorbit și despre rolul limbii române în societatea de astăzi, subliniind că fiecare cetățean contribuie, prin felul în care vorbește și scrie, la păstrarea și dezvoltarea acesteia. 


„Limba română nu trebuie să fie o barieră, trebuie să fie o punte. Cunoașterea limbii române înseamnă posibilitatea de a participa pe deplin la viața acestei țări, înseamnă acces la educație, la muncă, la cultură, la instituții, posibilitatea de a vorbi unul cu celălalt și de a construi împreună aceeași societate. Responsabilitatea statului este să creeze condițiile pentru ca acest lucru să fie posibil. Tocmai de aceea suntem deja în proces de implementare a celui de-al doilea Program Național de studiere a limbii române. Continuăm să asigurăm accesul la cursuri de limbă română pentru adulții care doresc să o învețe sau să o vorbească mai bine”, a declarat ministrul Educației și Cercetării.





	
Ministrul Dan Perciun: „Limba română trebuie să fie o punte, iar statul trebuie să ofere tuturor șansa de a o învăța"


În acest an, participanții au avut de transcris un fragment din „Testamentul” de Gheorghe Urschi, dramaturg și umorist, supranumit „regele umorului” din Republica Moldova.

Participanții care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați în cadrul unei ceremonii organizate la Ministerul Educației și Cercetării, despre care aceștia vor fi anunțați din timp. Lucrările vor fi evaluate de o echipă de profesori universitari, doctori în filologie, iar rezultatele vor fi transmise participanților, în mod confidențial, prin poșta electronică, a declarat Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.



Evenimentul este organizat de Ministerul Educației și Cercetării sub patronajul Președinției Republicii Moldova.

Ediția din acest an a avut și o componentă importantă de incluziune. Pentru prima dată, la Marea Dictare Națională au participat și persoane cu deficiențe de vedere. MEC a asigurat condițiile necesare pentru participarea acestora, inclusiv spațiul și materialele adaptate.

✅

Marea Dictare Națională a fost lansată în anul 2023 de Ministerul Educației și Cercetării, ca parte a eforturilor de promovare a limbii române și de încurajare a utilizării corecte a acesteia. Cele trei ediții precedente au reunit, de asemenea, mii de participanți din întreaga țară. 

Republica Moldova sărbătorește luni, 31 august, Ziua Limbii Române. Denumită oficial „Limba noastră cea română” după poemul lui Alexei Mateeavici, sărbătoarea își are originile în perioada Renașterii Naționale.  În1989, în urma presiunii exercitate de zecile de mii de oameni reuniți la prima Mare Adunare Națională, limba română a fost proclamată limbă de stat a RSS Moldovenești și s-a revenit la grafia latină.


	
Ziua Limbii Române, sărbătorită la Chișinău prin Marea Dictare Națională și evenimente culturale