Moldova va introduce sistem digital de detectare a plagiatului în universități. Dan Perciun: „Toate tezele vor fi verificate prin soft antiplagiat”

Ministerul Educației va implementa un sistem digital de detectare a plagiatului în universitățile din Republica Moldova, care va permite verificarea tuturor tezelor de licență și master, a anunțat ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul dezbaterilor publice privind fenomenul fraudei academice organizate la Parlament, comunică MOLDPRES.

Potrivit acestuia, platforma a fost achiziționată de la o companie din România și va fi utilizată la nivel național pentru verificarea lucrărilor academice depuse de studenți. În total, aproximativ 15.000 de teze vor fi analizate anual, costul unei verificări fiind de circa 2 euro per lucrare.


„Din acest an va fi implementat softul antiplagiat, iar toate tezele vor fi trecute prin acest sistem. Softul este cumpărat de la o companie românească. Circa 15.000 de teze vor fi încărcate și verificate în acest sistem”, a declarat Perciun.


Ministrul a subliniat că introducerea acestui instrument reprezintă un pas important în consolidarea integrității academice, însă a atras atenția că tehnologia, de una singură, nu poate rezolva complet problema.


„Este un pas necesar, dar nu suficient. Integritatea academică nu poate depinde exclusiv de un soft. Avem nevoie de responsabilitate instituțională, de reguli clare și de implicarea universităților în prevenirea fraudelor”, a menționat oficialul.


Dan Perciun a făcut referire și la amploarea fenomenului de plagiat și copiere în mediul universitar, potrivit studiilor realizate de minister.


„Datele pe care le avem arată că fenomenul există și este semnificativ. Vorbim despre situații de copiat la examene, despre lucrări preluate de la alte persoane sau chiar despre teze achiziționate. Aceste lucruri afectează credibilitatea sistemului universitar”, a spus ministrul.


La dezbateri au fost prezenți rectorii celor mai mari universități din Republica Moldova.

Rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Alexandru Stratan, a atras atenția că fenomenul plagiatului s-a schimbat odată cu evoluția tehnologică și necesită abordări adaptate noilor realități.


„Am discutat cu colegii și am ajuns la concluzia că astăzi nu mai vorbim despre aceeași problemă ca acum 10 sau 15 ani. Lucrurile sunt mult mai complexe. Există baze de date, există instrumente interne de verificare, dar în același timp există și o industrie a serviciilor care facilitează frauda academică”, a declarat Stratan.


El a explicat că universitățile folosesc deja mecanisme proprii de control, însă acestea nu mai sunt suficiente.


„În ASEM avem o bază de date cu aproximativ 30.000 de lucrări de licență și master, pe care le-am acumulat în timp și pe care le verificăm constant. Problema este că apar mereu noi instrumente, inclusiv bazate pe inteligență artificială, care fac mai dificilă detectarea fraudelor”, a spus rectorul.


Stratan a subliniat că soluția nu este doar tehnologică, ci și educațională și legislativă:


„Atât timp cât există cerere pentru astfel de servicii, va exista și ofertă. Trebuie să reducem această cerere prin educație, prin reguli clare și prin sancțiuni. Nu este suficient să luptăm doar cu efectele, trebuie să intervenim asupra cauzelor.”


Olga Cernețchi, rectorul interimar al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a explicat că instituția pe care o conduce aplică deja evaluări multiple și sisteme digitale de control.


„La noi, teza de licență nu este singura formă de evaluare. Studenții susțin și examene finale, iar acestea sunt organizate în format digital, în regim simultan, cu corectare automatizată. Sistemul este integrat în platforma universității și permite monitorizarea rezultatelor în timp real”, a precizat aceasta.


Ea a menționat că sistemele antiplagiat sunt utilizate constant din 2017 și actualizate periodic.


„Folosim softuri antiplagiat încă din 2017. În acest an, toate lucrările au fost verificate obligatoriu, iar zeci de teze au fost întoarse pentru revizuire acolo unde au existat neconformități”, a declarat Cernețchi.


Rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, a afirmat că fenomenul plagiatului trebuie privit ca o problemă de sistem, care implică atât mediul preuniversitar, cât și cel universitar.


„Este un fenomen care produce prejudicii serioase sistemului universitar și valorii diplomelor. De mai mulți ani încercăm să aplicăm măsuri de prevenire și control, inclusiv verificarea riguroasă a tezelor de licență. În timp, am observat îmbunătățiri, dar problema nu a dispărut”, a declarat rectorul UTM.


El a precizat că în primii ani de aplicare a controalelor stricte au fost identificate numeroase lucrări cu probleme de integritate.


„În prima perioadă de verificare, gradul de similitudine în unele lucrări era foarte ridicat. Au existat situații în care studenți nu au fost admiși la absolvire. Ulterior, am intervenit instituțional, inclusiv prin schimbări la nivel de departamente, iar lucrurile s-au îmbunătățit treptat”, a spus Bostan.


Rectorul UTM a salutat introducerea unui sistem național de verificare antiplagiat, subliniind că acesta poate elimina diferențele dintre universități.


„Este foarte important ca verificarea să fie unitară la nivel național. Dacă fiecare universitate aplică reguli diferite, apare inevitabil fenomenul de migrație către instituții mai permisive. Un sistem unic reduce acest risc și crește corectitudinea procesului”, a explicat acesta.


În același timp, Viorel Bostan a atras atenția asupra costurilor și dificultăților logistice din trecut, înainte de digitalizarea completă a procesului.

La finalul dezbaterilor, președinta Comisiei parlamentare, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a menționat importanța mediatizării subiectului și a subliniat că doar asumarea unei responsabilități comune de către studenți, cadrele didactice și administrațiile instituțiilor de învățământ superior, dar și de către reprezentanții instituțiilor publice și ai organelor de drept, va avea un efect real în contracararea fenomenului.

De asemenea, a fost propusă constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de lege care să se bazeze inclusiv pe studierea practicilor relevante din alte țări și să ofere un cadru eficient și aplicabil pentru prevenirea și combaterea fraudei academice.