Persoanele condamnate pentru infracțiuni împotriva copiilor nu vor putea ocupa funcții care implică interacțiunea cu minorii

Persoanele condamnate pentru infracțiuni împotriva copiilor nu vor putea ocupa funcții care implică interacțiunea cu minorii. Parlamentul va examina, în prima lectură, măsuri legislative menite să consolideze sistemul de protecție a copiilor împotriva violenței, neglijării și exploatării. Raportul la proiectul de lege a fost aprobat în ședința de astăzi a Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, informează MOLDPRES.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în baza recomandărilor internaționale și a experienței practice privind protecția drepturilor copilului în activitatea specialiștilor care interacționează în mod regulat cu aceștia, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Autorii propun completarea Codului muncii cu noi restricții pentru angajații care au contact regulat cu copiii. Astfel, nu vor putea fi angajate în asemenea funcții persoanele declarate inapte din punct de vedere mintal pentru desfășurarea activităților sociale și profesionale cu responsabilitate sporită. De asemenea, nu vor putea fi angajate persoanele condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau cele care au calitatea de bănuit, învinuit ori inculpat într-o cauză penală pentru infracțiuni săvârșite împotriva copiilor.

Aceleași restricții se vor aplica și persoanelor care desfășoară activități de voluntariat ce implică interacțiunea regulată cu copiii. Totodată, în cazul profesiilor de asistent parental profesionist, părinte-educator și tutore/curator, restricțiile vor fi extinse și asupra membrilor familiei persoanei care exercită aceste profesii.

O altă prevedere a proiectului de lege stabilește că, în cazul pornirii unei cauze penale pentru infracțiuni comise împotriva copiilor, angajatorul va suspenda din funcție salariatul care interacționează cu copiii la locul de muncă. În acest scop, organele abilitate care gestionează procesele penale vor avea obligația să informeze angajatorul despre atribuirea calității de bănuit, învinuit sau inculpat. În cazul unei hotărâri definitive de condamnare, salariatul va fi concediat.

Proiectul conține și măsuri pentru prevenirea deplasării sau reținerii ilicite a copiilor peste hotare, prin introducerea unor instrumente legale care să permită intervenția rapidă a instanțelor atunci când există riscul producerii unor asemenea situații. De asemenea, sunt consolidate prevederile privind protecția copiilor în cazurile de violență în familie și cele referitoare la menținerea relațiilor dintre frații separați prin adopție. De exemplu, în cazurile de violență în familie, ordonanța de protecție va fi extinsă și asupra copilului.

Inițiativa legislativă stabilește și termene clare pentru examinarea cauzelor privind decăderea din drepturile părintești, de până la 45 de zile lucrătoare. În cazul luării copilului din familie atunci când siguranța lui este pusă în pericol, termenul propus este de până la 30 de zile lucrătoare.

Documentul mai conține modificări la Codul de executare. Astfel, se propune ca veniturile obținute sub formă de prestații sociale sau ajutoare bănești acordate de instituțiile statului și încasate de familie pentru copil să nu poată fi supuse executării silite. Prin urmare, aceste mijloace financiare nu vor putea fi utilizate pentru achitarea unor datorii.

După adoptare, modificările legislative vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.