Poliția a primit acces la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor. Autoritățile pregătesc noi măsuri

Poliția a primit acces la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, iar autoritățile pregătesc noi măsuri pentru îmbunătățirea schimbului de informații și reducerea timpului de reacție în cazurile de violență în familie. Anunțul a fost făcut în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului, organizate de Platforma Femeilor Deputate.

Deputata Marcela Adam a declarat, la începutul audierilor, că tragedia de la Măgdăcești a impus o evaluare a întregului mecanism de protecție a victimelor și nu doar a circumstanțelor unui singur caz.


„Aceste audieri publice vin în contextul unui caz tragic, cazul de la Măgdăcești, care a cutremurat societatea noastră și care ne obligă să privim cu maximă responsabilitate modul în care statul previne, identifică și oprește violența împotriva femeilor. Astăzi nu suntem aici pentru a vorbi doar despre o tragedie. Suntem aici pentru a înțelege dacă toate mecanismele care trebuiau să protejeze o femeie au funcționat și, dacă nu, unde s-a rupt lanțul protecției. Suntem aici pentru a înțelege dacă toate mecanismele care trebuiau să protejeze o femeie sunt funcționale și dacă instituțiile le aplică în conformitate cu prevederile legale. Scopul acestor audieri este să examinăm și să identificăm lacunele sistemului, precum și măsurile concrete care trebuie întreprinse pentru ca asemenea tragedii să fie prevenite. Ne propunem astăzi, împreună cu dumneavoastră, la această masă de discuții, să evaluăm modul de aplicare a mecanismelor de protecție, să identificăm lacunele legislative, instituționale și practice care pot împiedica protecția efectivă a victimelor și, totodată, să identificăm soluții pentru ca, pe viitor, asemenea cazuri să nu se mai întâmple”, a declarat Marcela Adam.


În intervenția sa, deputata a subliniat că audierile trebuie să ofere răspunsuri cu privire la funcționarea sistemului în ansamblu și la modul în care instituțiile își exercită atribuțiile.


„Vrem să analizăm sistemul per ansamblu și care sunt mecanismele prin care acesta funcționează”, a spus Marcela Adam.


Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a precizat că, după tragedia de la Măgdăcești, Inspectoratul General al Poliției a fost conectat la sistemul de monitorizare electronică. Astfel, informațiile și alertele pot fi urmărite în paralel de Poliție și de organele de probațiune.


„Primul aspect este că, la data tragediei, în primul rând, Poliția a fost conectată la sistemul de monitorizare electronică. Astfel, Inspectoratul General al Poliției are acces la serverele de monitorizare, ceea ce înseamnă că informațiile și alertele pot fi urmărite în paralel de către Probațiune și de către Poliție. Această măsură reduce timpul necesar pentru transmiterea propriu-zisă a informației”, a explicat Mihai Gheorghieș.


El a specificat că Ministerul Justiției revizuiește și protocoalele și procedurile aplicabile monitorizării electronice.


„În al doilea rând, a fost inițiată revizuirea protocoalelor și a cadrului procedural aplicabil monitorizării electronice, pentru a clarifica modul de reacție în cazul pierderii semnalului, al defecțiunilor echipamentelor, al deteriorării acestora sau al altor chestiuni tehnice care pot interveni”, a declarat secretarul de stat.


O altă propunere vizează schimbul de informații cu Poliția de Frontieră în cazul agresorilor care părăsesc sau revin în Republica Moldova.


„Noi ne propunem ca organul de probațiune să informeze Poliția de Frontieră despre agresorii care declară intenția de a părăsi Republica Moldova, iar Poliția de Frontieră să informeze imediat organul de probațiune despre revenirea agresorilor în țară. În acest caz, organul de probațiune să se prezinte la punctul de trecere pentru demontarea echipamentului la ieșire și, respectiv, reinstalarea lui la revenirea persoanei”, a spus Gheorghieș.


Ministerul Justiției propune și ca victimele să fie informate imediat atunci când apar probleme cu echipamentele de monitorizare sau când agresorul traversează frontiera.


„Propunem instituirea obligației organului de probațiune de a informa victima în cazul pierderii semnalului, deteriorării sau pierderii echipamentului, precum și în cazul traversării frontierei de stat de către agresor. Această intervenție este importantă, deoarece victima trebuie să cunoască imediat modificările nivelului de risc și să poată lua, împreună cu autoritățile competente, măsurile necesare pentru prevenirea, respectiv evitarea acestor situații”, a menționat secretarul de stat.


O altă direcție anunțată de Ministerul Justiției este consolidarea protecției victimelor care locuiesc în aceeași locuință cu agresorul.

Ministerul Justiției propune și responsabilizarea mai strictă a agresorilor care încalcă măsurile de protecție.


„A patra direcție ține de responsabilizarea agresorului pentru încălcarea măsurilor de protecție. Obiectivul acestor modificări este ca informația despre risc să fie prezentată mai eficient și ca informația despre faptul că există un risc pentru victimă să fie transmisă cât mai repede. Victima trebuie să fie informată și protejată, iar trecerea frontierei să nu întrerupă monitorizarea. Respectiv, în cadrul lanțului de protecție, atunci când există o întrerupere, aceasta să nu fie determinantă în producerea unui nou caz tragic”, a spus secretarul de stat.


La rândul său, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Bejan, a vorbit despre necesitatea unei mai bune coordonări între instituții și despre dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare și evaluare a riscurilor.


„Cu referire la consolidarea mecanismelor de protecție a victimelor și monitorizarea agresorilor, colegul de la Ministerul Justiției s-a referit la necesitatea asigurării interoperabilității sistemelor. Am ajuns la o concluzie comună, prin care urmează să elaborăm o procedură dedicată anume cazurilor în care este emisă ordonanța de protecție și este instituită măsura de monitorizare. Prin procedura respectivă, urmează să dezvoltăm și să integrăm toate procedurile, încât fluxul informațional și situația de monitorizare pe cazurile grave să constituie un tablou unic”, a declarat Sergiu Bejan.


Potrivit acestuia, evaluarea periodică a riscului trebuie să devină un element important în gestionarea cazurilor de violență în familie.

Secretarul general al MAI a menționat și numărul persoanelor aflate în atenția Poliției în cazurile de violență în familie.


„Țin să menționez, în linii generale, cu referire la activitatea desfășurată în domeniul pe care îl reprezentăm, că este un domeniu complex. În vizorul Poliției nimeresc în jur de 7.000 de agresori familiali. La zi, acest număr este în jur de 4.000”, a precizat Sergiu Bejan.


Oficialul a subliniat că una dintre problemele majore rămâne recidiva și necesitatea unor intervenții care să vizeze comportamentul agresorilor.


„O problemă importantă este recidiva, fiindcă în orice caz soldat cu urmări grave pentru sănătate sau chiar cu deces se atestă factorul de recidivă. Venim cu măsuri de constrângere, dar, atâta timp cât agresorul nu realizează, de fapt, gravitatea acțiunilor și nu înțelege faptul că acțiunile sale reprezintă o abatere de la tot ceea ce înseamnă conviețuirea în cadrul unei comunități și tot ceea ce înseamnă siguranță în familie, aceste măsuri, dispuse la nivel de înregistrare și documentare, cu siguranță nu își pot atinge scopul”, a declarat Bejan.


Audierile publice au fost organizate de Platforma Femeilor Deputate pentru a examina eficiența mecanismelor de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor, a identifica lacunele existente și a formula propuneri pentru consolidarea protecției victimelor.