Primăriile care refuză amalgamarea voluntară vor intra în proces de comasare normativă

Guvernul va continua procesul de reformă administrativ-teritorială prin finalizarea etapei de amalgamare voluntară a primăriilor, iar localitățile care nu vor opta pentru această formulă și au sub 3.000 de locuitori vor fi incluse într-un proces de amalgamare normativă. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a prezentat modul în care noul Executiv va implementa reforma, transmite MOLDPRES.

Potrivit oficialului, termenul-limită pentru încheierea procesului de amalgamare voluntară rămâne 31 iulie, după care Guvernul va elabora proiectul de lege privind noua organizare administrativ-teritorială la nivelul întâi, document ce urmează să fie prezentat Parlamentului în această toamnă.

„Trebuie să tragem linia, trebuie să facem proiectul de lege și să venim în Parlament în toamna acestui an, în care vom oferi o nouă structură administrativă a țării la nivelul întâi”, a declarat Buzu.

Secretarul general al Guvernului a precizat că Executivul pregătește și modificări privind organizarea administrativă de nivelul al doilea, iar propunerile premierului Vasile Tofan vor fi analizate în perioada următoare și incluse în același pachet legislativ.

Datele prezentate de Buzu arată că aproximativ 85% dintre primării au adoptat deja o decizie privind amalgamarea, iar în cazul a circa 70% dintre acestea procesul este într-o etapă avansată. Din cele aproximativ 1.200 de hotărâri adoptate de autoritățile locale, peste 1.003 sunt favorabile amalgamării voluntare, în timp ce restul reprezintă decizii de refuz.

În localitățile care au respins amalgamarea voluntară și au mai puțin de 3.000 de locuitori, Guvernul va iniția procedura de amalgamare normativă.

„Vom discuta cu cetățenii, cu aleșii locali și vom analiza contextul fiecărei localități. În baza acestor consultări vom elabora proiectul de lege, care va fi supus consultărilor publice și ulterior aprobat de Parlament, urmând să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027”, a explicat Buzu.

Oficialul a subliniat că simpla comasare a primăriilor nu reprezintă întreaga reformă, aceasta urmând să fie însoțită de măsuri de descentralizare financiară, consolidarea capacităților administrative și digitalizarea administrației publice locale.

„Vom oferi mai multe resurse noilor primării și vom investi în dezvoltarea competențelor administrative, în special în domenii precum achizițiile publice, elaborarea proiectelor și planificarea teritorială”, a spus secretarul general al Guvernului.

În a doua parte a anului, Executivul va începe pregătirea proiectelor de dezvoltare pentru noile primării, care vor beneficia, începând cu 2027, de un stimulent financiar de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Potrivit lui Buzu, în raionul Călărași, unde 17 primării au decis să se amalgameze, Guvernul va aloca peste 140 de milioane de lei pentru proiecte de dezvoltare.

Alexei Buzu a menționat că reforma administrativ-teritorială va continua și după adoptarea noii legislații, fiind necesare măsuri privind organizarea alegerilor locale în noua structură administrativă, inventarierea patrimoniului, reorganizarea serviciilor publice și integrarea sistemelor administrative.

„Reforma nu se finalizează cu aprobarea legii. Este un proces complex, dar absolut necesar”, a conchis secretarul general al Guvernului.

Secretarul general al Guvernului a precizat că reforma administrației publice locale nu va fi aplicată, deocamdată, în regiunea transnistreană, întrucât acest teritoriu nu se află sub controlul efectiv al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.