Poluarea fluviului Nistru după atacul Rusiei de la Novodnistrovsk. Promo-LEX a depus un denunț penal la Procuratura Generală

Asociația Promo-LEX a depus la Procuratura Generală a Republicii Moldova un denunț penal vizând contaminarea masivă a fluviului Nistru cu substanțe petroliere, ca urmare a atacului militar al Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean de la Novodnistrovsk, Ucraina, din 7 martie 2026. Plângerea penală a Promo-LEX este necesară, dar trebuie pregătit un dosar internațional, susține Andrei Curăraru, expert WachDog, transmite MOLDPRES.

Promo-LEX solicită inițierea urmăririi penale pentru infracțiuni de poluare a apei (art. 229 Cod penal) și ecocid (art. 136 Cod penal), subliniind gravitatea faptelor și impactul transfrontalier al poluării. 

Prin intermediul denunțului penal, Promo-LEX a cerut demararea urmăririi penale și conservarea urgentă a probelor, inclusiv analize de laborator, probe de apă și sediment, precum și date satelitare. Organizația a solicitat totodată efectuarea expertizelor judiciare de mediu, cooperarea judiciară internațională cu autoritățile din Ucraina și evaluarea completă a prejudiciului ecologic și material produs. „


„Depunerea acestui denunț penal reprezintă un demers necesar pentru protejarea intereselor Republicii Moldova și ale cetățenilor săi. Poluarea masivă a Nistrului nu este un incident administrativ, ci o faptă de o gravitate excepțională, care afectează dreptul la un mediu sănătos, dreptul la apă și sănătatea a sute de mii de persoane”, a declarat Vadim Vieru, avocat și Director de Program la Promo-LEX.


Plângerea penală depusă de Asociația Promo-LEX la Procuratura Generală a Republicii Moldova privind poluarea fluviului Nistru, ca urmare a atacului Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean din Ucraina, este „o mișcare corectă și necesară”, susține Andrei Curăraru, expert WachDog.


„Poluarea Nistrului nu este un incident administrativ, ci o faptă de o gravitate excepțională”, a declarat Curăraru.


Expertul atrage însă atenția asupra unei limitări:


„Dreptul penal moldovenesc se aplică pe teritoriul Republicii Moldova, față de persoane care pot fi trase la răspundere în fața instanțelor moldovenești. Vladimir Putin nu figurează curent în această categorie. Și nu va figura.”


Curăraru subliniază că dosarul intern rămâne esențial, însă este necesară pregătirea unui dosar internațional:


„Conservarea probelor cu valoare juridică, analizele de laborator, datele satelitare, cooperarea cu autoritățile ucrainene – toate acestea construiesc un corpus de dovezi fără de care niciun forum internațional nu poate funcționa. Dosarul penal intern este infrastructura probatorie a unui viitor dosar internațional. Problema e că nimeni nu pare să lucreze explicit la al doilea.”


Curăraru a invocat și câteva precedente internaționale relevante în cazuri de daune de mediu provocate în contextul unor conflicte armate.

Printre acestea se numără Războiul din Golf din 1991, când Comisia ONU de Compensații a obligat Irakul să plătească despăgubiri inclusiv unor state terțe afectate de poluare, dar și bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei din 1999, care au generat poluare transfrontalieră în Dunăre, documentată ulterior de experți ai ONU.

Un alt exemplu este atacul asupra centralei electrice Jiyeh din Liban, în 2006, care a provocat deversări masive de petrol în Marea Mediterană și a dus la instituirea unui fond de compensații printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.

În opinia expertului, Republica Moldova trebuie să acționeze rapid pentru a documenta impactul incidentului asupra mediului și economiei.


„Moldova are acum 15 zile de stare de alertă de mediu. Fereastra pentru conservarea probelor cu valoare juridică maximă este chiar acum. Dacă așteptăm să se limpezească apa înainte să decidem ce facem juridic, vom pierde argumentele care fac diferența dintre susținerea morală pe rețele sociale și un dosar internațional câștigabil”, a concluzionat Curăraru.


În noaptea de 6 spre 7 martie 2026, complexul hidroenergetic de la Novodnestrovsk a fost ținta unui atac cu rachete și drone, exploziile provocând deversarea masivă de uleiuri tehnice și alte produse petroliere în fluviul Nistru. Patru zile mai târziu, pe 10 martie, petele de poluanți au fost identificate pe teritoriul Republicii Moldova, iar analizele de laborator efectuate de Agenția de Mediu au confirmat depășirea concentrațiilor maxime admisibile.

În urma incidentului, alimentarea cu apă potabilă a fost sistată în municipiul Bălți și în alte localități, iar pescuitul a fost interzis pe sectorul cuprins între Naslavcea și lacul de acumulare Dubăsari. Pentru gestionarea situației, a fost mobilizată Armata Națională, iar Mecanismul de Protecție Civilă al UE a fost activat. Totodată, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului pentru 15 zile.