Statul își consolidează capacitatea de investigare a banilor iliciți. Noi reguli pentru anchetele de corupție și crimă organizată

Competențele instituțiilor implicate în investigarea dosarelor de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată vor fi clar delimitate. Un proiect de lege în acest sens a fost votat astăzi în prima lectură de 57 de deputați. Inițiativa legislativă nu prevede crearea unei instanțec , comunică MOLDPRES.

Inițiativa legislativă a fost prezentată în plen de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și urmărește eficientizarea mecanismelor de combatere a acestor infracțiuni. Documentul, elaborat de Ministerul Justiției, stabilește noi reguli de repartizare a dosarelor între Centrul Național Anticorupție (CNA), Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Ministrul Justiției a explicat în plen că modificările sunt necesare pentru a elimina suprapunerile de competență și pentru a concentra resursele instituțiilor pe cauzele complexe. Obiectivul proiectului de lege, potrivit ministrului Justiției, constă în fortificarea mecanismului de combatere a criminalității financiare, corupției și a criminalității organizate.


„Aceste fenomene funcționează interconectat și ele nu mai pot fi abordate separat. Aceste se susțin reciproc și utilizează mecanisme tot mai sofisticate de disimulare financiară și de protejare a activităților ilegale. Anume din această perspectivă, modificările propuse astăzi urmăresc instituirea unui mecanism integrat și specializat de prevenire, investigare și eviternare a cauzelor de corupție și a celor conexe, astfel încât să fie eliminată fragmentarea competenților și consolidată coerența actului de justiție”, a declarat Cojuhari. 


Proiectul propune delimitarea clară a competențelor și consolidarea cooperării dintre Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție. În mod concret, Procuratura Anticorupției se va concentra asupra cauzelor care vizează persoane cu funcții de demnitate publică și funcții de rang înalt, iar Centrul Național Anticorupție își va exercita competențele de investigare în cauzele de corupție și celor conexe, criminalitatea financiară de proporții, sub conducerea și coordonarea urmăririi penale de către Procuratura Anticorupție.


„Această delimitare este importantă pentru că permite clarificarea responsabilităților instituționale și evitarea situațiilor în care cauzele complexe sunt afectate de suprapuneri de competență. Pe dimensiunea combaterii criminalității financiare, proiectul instituie un mecanism specializat de investigare a fraudelor financiare și a infracțiunilor care afectează bugetul statului și resursele financiare ale Uniunii Europene”, a subliniat ministrul Justiției.


Totodată, ministrul a subliniat că fenomenul corupției nu poate fi seprat de criminalitatea financiară. Fraudele financiare, spălarea banilor, evaziunea fiscală sau delapidările reprezintă în multe cazuri mecanisme prin care sunt ascunse, transferate şi valorificate beneficiile rezultate din activităţile de corupţie sau criminalitate organizată.


„Proiectul urmăreşte consolidarea capacităţii statului de a identifica traseul fondurilor ilicite, de a urmări produsul infracţional şi de a recupera prejudiciile produse în interesul public. Este important să precizăm, extinderea competenţelor Centrului Naţional Anticorupţie este fundamentată nu doar conceptual, ci şi pe realităţile operaţionale şi pe complexitatea tot mai ridicată a cauzelor investigate”, a explicat ministrul Justiției.


Cojuhari a precizat că proiectul propus nu prevede crearea unor noi autorități ci vine să valorifice infrastructura instituțională deja existentă.

CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici vor fi examinate de organele fiscale, iar CNA va avea competența de a investiga și spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În cadrul CNA va fi instiuită o funcție suplimentară de director adjunct, iar mandatul directorului instituției va fi limitat la cel mult două mandate.

Procuratura Anticorupție va gestiona cauzele de corupție la nivel înalt, inclusiv cele care implică demnitari de rang înalt, precum președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministrul, deputați, judecători și conducerea instituțiilor de forță.

Totodată, PCCOCS va fi responsabilă de dosarele de terorism, criminalitate organizată și alte infracțiuni de o gravitate deosebită, fiind excluse cauzele minore din competența sa. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor prelua cauzele economico-financiare și vamale de mică amploare, în condițiile legii.


„Se prevede o delimitare mai clară între CNA, PCCOCS și PA — competențele, tipurile de dosare, fraude și încălcări care sunt comise. O parte va trece în competența CNA, altele la PA, iar cele care țin de crima organizată, încălcările din vamă și fisc să rămână apanajul PCCOCS. Noi facem o delimitare pentru că erau cazuri și, din păcate, încă sunt cazuri când dosarele erau pasate de la una la alta: PA le trimitea la PCCOCS, PCCOCS la procuraturile teritoriale. Deci facem o delimitare mai clară între competențe”, a explicat președintele Parlamentului, Igor Grosu.


Proiectul prevede și formarea unor grupuri mixte de urmărire penală în dosarele complexe, pentru o cooperare mai eficientă între instituțiile de anchetă.

De asemenea, este extins dreptul de contestare a măsurilor preventive în toate etapele procesului penal, până la pronunțarea hotărârii pe fond.

Potrivit autorilor, modificările sunt parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană. Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua.