VIDEO // Femeile care transformă tranziția verde în realitate: povești de curaj, inovație și leadership

Tranziția verde a Republicii Moldova nu se construiește doar prin strategii și programe, ci mai ales prin oameni. Iar printre aceștia, tot mai vizibile sunt femeile care, prin curaj, muncă și determinare, schimbă percepții, modelează comunități și deschid drumuri noi într-un domeniu considerat cândva exclusiv masculin. Campania „Investește, ți se potrivește” aduce în prim-plan nouă astfel de protagoniste, femei care au în comun aceeași viziune: că energia, inovația și responsabilitatea față de mediu nu au gen, transmite MOLDPRES.

În sectorul energetic, acolo unde cifrele încă arată dezechilibre evidente — doar o treime dintre funcțiile de conducere sunt ocupate de femei, iar în rândul auditorilor energetici doar 26% sunt femei — încep să prindă contur istorii care demontează stereotipuri. Irina Fusaru, șefa serviciului logistic la Premier Energy Distribution, cu peste două decenii de experiență în inginerie, reprezintă una dintre aceste povești de reziliență. Ea își trăiește profesia cu o rigoare care nu lasă loc interpretărilor: succesul în acest domeniu ține de cunoștințe și perseverență, nu de idei preconcepute.



Tot în această direcție merge și Irina Apostol, expertă în eficiență energetică la Green City Lab. Pentru ea, sustenabilitatea nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi responsabil. Înțelege tranziția verde ca pe un proces în care oamenii trebuie ascultați, încurajați, implicați. Crede în soluții incluzive și în comunicare care informează și inspiră, pentru că doar așa schimbarea devine accesibilă tuturor.

La rândul ei, Galina Verdeș, auditoare energetică și cercetătoare, duce eficiența energetică acolo unde înainte nu era nici măcar discutată. Prin expertiza ei, instituții și companii învață să reducă consumul, să optimizeze procesele și să investească inteligent. Este una dintre femeile care au obținut certificare în audit energetic cu sprijinul PNUD și al Danemarcei — un domeniu tehnic în care până recently femeile abia începeau să fie vizibile.

Dar tranziția verde nu se întâmplă doar în laboratoare, birouri sau rețele electrice. Ea prinde viață în sate, în livezi, în gospodării și în mici afaceri conduse cu pasiune. Lidia Bezer, viticultoare din Ciuciuleni, este un astfel de exemplu. A investit în tehnologii moderne de păstrare a strugurilor și în energie solară, reușind să reducă aproape complet costurile la electricitate. Strugurii ei ajung astăzi nu doar pe piețele din Uniunea Europeană, ci și până în Mongolia — o reușită care arată cum inovația rurală poate depăși orice frontieră.

Ștefania Ruseva, antreprenoare din Ceadîr-Lunga, a ales să reconstruiască tradiția prin sustenabilitate. Produce conserve ecologice cu respect pentru natură și a creat un parc etno unic, „Hakikat”, un loc în care cultura locală se întâlnește cu turismul responsabil. Sprijinită de PNUD și Suedia, afacerea ei demonstrează că investițiile mici pot avea impact mare atunci când sunt ghidate de viziune.

Pe aceeași linie de inovație se află și Victoria Mușinschi, fondatoarea pensiunii „Vila Dorului”. A transformat o pensiune de familie într-o experiență de turism verde, cu panouri solare, stații de încărcare pentru mașini electrice și chiar o barcă solară pentru turiști. Pentru ea, modernizarea nu este un moft, ci o obligație față de generațiile viitoare.

Tranziția verde înseamnă însă și educație, informare și coeziune socială. Aurelia Bahnaru, administratoarea Asociației „E-Circular”, lucrează cu afaceri care vor să devină mai prietenoase cu mediul și promovează economia circulară ca pe un pas inevitabil către progres. Cătălina Molodoi, jurnalistă de mediu, inspiră zilnic tânăra generație și aduce subiectele climatice în prim-planul opiniei publice. Iar Valentina Buzu, primara din Peresecina, a reușit să transforme o criză a apei într-un proces de modernizare comunitară: apeduct nou, colectare separată, reîmpăduriri, investiții în energie solară — un model de leadership local orientat spre viitor.

Toate aceste femei demonstrează că investiția în femei înseamnă investiție în viitor. Ele schimbă comunități, inspiră, găsesc soluții acolo unde alții văd probleme și transformă tranziția verde într-un proces accesibil și uman. Deși provocările persistă — accesul limitat la finanțare, responsabilitățile casnice neechilibrate, prejudecățile — poveștile lor arată că schimbarea este deja în curs.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova și partenerii săi internaționali își reafirmă angajamentul de a sprijini femeile din energie, agricultură, antreprenoriat și administrație publică. Cu investiții în educație tehnică, acces la finanțare și servicii care permit echilibrul dintre muncă și familie, tot mai multe femei vor putea contribui la transformarea țării.

Pentru că tranziția verde nu este doar o direcție de dezvoltare. Este o poveste despre oameni care au curajul să încerce, să inoveze și să inspire. Iar aceste femei arată că investiția în cunoștințe și competențe „se potrivește” oricui vrea un viitor mai verde, mai echitabil și mai prosper.