VIDEO // Guvernul propune reorganizarea administrației locale în 273 de primării și trei regiuni. Alexei Buzu: „Ceea ce reunim este puterea și capacitățile administrative”

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat astăzi propunerea noii hărți administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, care prevede consolidarea administrației publice locale în 273 de primării și trei regiuni. Potrivit oficialului, reforma urmărește să creeze administrații locale cu o capacitate mai mare de gestionare a resurselor, de atragere a investițiilor și de furnizare a serviciilor publice, transmite MOLDPRES.



Propunerea vine după un amplu proces de consultare inițiat în luna ianuarie, în cadrul căruia au fost organizate peste 2.000 de ședințe și discuții cu aleși locali, funcționari publici și cetățeni. Potrivit datelor prezentate de Alexei Buzu, peste 115.000 de cetățeni au participat la consultări, iar 788 de primării au adoptat 1.226 de decizii privind inițierea procesului de amalgamare.


„În această perioadă, am fost din nou convins de calitatea foarte înaltă a primarilor, a consiliilor locale și regionale, a funcționarilor publici din primării și consilii. Sunt oameni integrați, patrioți, profesioniști, dedicați cetățenilor, localităților și orașelor în care activează”, a declarat Alexei Buzu.


El a subliniat însă că administrațiile locale, chiar dacă au oameni bine pregătiți, dispun în multe cazuri de echipe și resurse prea mici pentru a putea răspunde tuturor necesităților comunităților.


„În Republica Moldova avem primari puternici, dar acești primari activează în primării slabe. Avem o fragmentare excesivă la nivel local”, a afirmat oficialul.


Potrivit datelor prezentate, 87% dintre primăriile din țară au o populație de mai puțin de 3.000 de locuitori. În perioada 2014–2024, localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori au pierdut, în medie, 33% din populație. În același timp, în localitățile cu peste 10.000 de locuitori, numărul populației a crescut cu 36%.


„Nu toți cetățenii care pleacă din primăriile mici pleacă peste hotare. Ei pleacă în primării mai mari, unde există capacitate, unde sunt mai multe resurse, unde sunt servicii mai bune”, a spus Buzu.


În opinia sa, fragmentarea administrativă are efecte directe și asupra accesului la infrastructură.


„Din 10 familii din țara noastră care nu au apă și canalizare, opt locuiesc în primării unde numărul de cetățeni este sub 3.000 de locuitori”, a declarat secretarul general al Guvernului.


Alexei Buzu a prezentat și date privind costurile de întreținere a administrațiilor locale. În 2025, întreținerea primăriilor a costat, în medie, 1.138 de lei pentru fiecare locuitor. În localitățile cu mai puțin de 500 de locuitori, costul mediu a ajuns la 3.147 de lei per locuitor, iar în primăriile cu peste 3.000 de locuitori acesta a fost de 763 de lei.


„An de an, administrația primăriilor ne costă mai mult, dar, an de an, pentru că avem capacități reduse și o bază fiscală limitată, capacitatea primăriilor cu aceste echipe, în raport cu primăriile puternice, scade”, a explicat Buzu.


El a precizat că, prin amalgamare, Guvernul propune reunirea bugetelor și echipelor mai multor primării, ceea ce ar permite eliberarea unor resurse pentru funcții specializate.


„Dacă din cinci, șase, șapte sau zece primării, în fiecare avem câte un contabil, un specialist fiscal, un secretar și un specialist în activitatea administrativă, reunim aceste funcții pentru a putea crea poziții în domeniul elaborării proiectelor, achizițiilor publice sau planificării teritoriale. Acestea sunt funcțiile care lipsesc acum în majoritatea primăriilor din țara noastră”, a explicat secretarul general al Guvernului.


Potrivit lui Buzu, obiectivul reformei este „să construim primării puternice”, cu echipe mai mari și specializate, procese digitalizate și capacitatea de a elabora și implementa proiecte complexe.


„O primărie puternică înseamnă mai multe resurse, procese digitalizate, o echipă mai mare, o echipă specializată, capabilă să elaboreze și să implementeze proiecte, să efectueze achiziții complexe, să se specializeze în planificarea teritoriului și, foarte important, să gestioneze serviciile de apă și canalizare, deșeurile solide, iluminatul stradal și întreținerea spațiilor publice”, a spus Buzu.


Secretarul general al Guvernului a dat asigurări că reforma administrativă nu presupune eliminarea serviciilor din localitățile care vor fi comasate.


„La nivelul prestării serviciilor, lucrurile vor rămâne neschimbate. În localitatea unde a existat primăria va exista un reprezentant al primarului, care va administra centrul unificat de prestare a serviciilor”, a explicat el.


Astfel, cetățenii care vor avea nevoie de certificate, consultații sau audiențe vor putea în continuare să se adreseze în localitatea lor.


„La nivelul serviciilor, acestea nu vor fi retrase. În comunitate vor rămâne asistenții sociali, iar grădinița, școala, centrul de asistență, casa de cultură, terenul de sport și celelalte servicii vor rămâne pe loc”, a precizat Buzu.


În opinia oficialului, ceea ce urmează să fie consolidat este capacitatea administrativă, nu apropierea serviciilor de cetățean.


„Ceea ce reunim este puterea și capacitățile administrative”, a spus el.


Buzu consideră că primăriile consolidate ar putea fi și mai atractive pentru investitori, întrucât ar dispune de bugete și venituri locale mai mari și ar putea prezenta investitorilor o ofertă mai consistentă.


„În loc ca un investitor să negocieze cu 10 primării sau cu șase primării, va negocia cu o singură primărie, care va putea să-i ofere terenuri, active sau un potențial mai mare al forței de muncă”, a explicat secretarul general.


Noua configurație ar urma să reducă semnificativ fragmentarea administrației locale. Potrivit datelor prezentate, media populației unei primării ar crește de la 1.916 la 6.758 de locuitori.

Buzu a oferit și câteva exemple. În municipiul Cantemir, populația administrației locale ar urma să crească, potrivit noii configurații, de la 2.680 la 17.142 de locuitori. La Leușeni, aceasta ar crește de la 1.204 la 7.729 de locuitori, la Mereni/Mărculești – de la 1.039 la 5.509, la Viișoara – de la 929 la 4.976, iar la Sărăteni – de la 555 la 4.583.


„Aceasta este o medie care depășește media europeană, dar este o medie rezonabilă. În această discuție despre reformă s-a vorbit foarte mult despre democrația locală și despre faptul că reforma ar reduce democrația locală. Această cifră arată că, deși schimbarea este substanțială, ea nu este atât de radicală”, a declarat Buzu.


El a afirmat că Guvernul a analizat și participarea la alegerile locale pentru a vedea dacă există diferențe între localitățile mici și cele mari.


„Am examinat rata de participare la alegerile locale din 2023 și 2019 și am încercat să vedem dacă rata de participare este diferită în localitățile mici față de cele mari. Nu există o asemenea legătură. Rata de participare este destul de bună atât în localitățile mai mari, cât și în cele mai mici”, a spus oficialul.


Potrivit propunerii prezentate, la nivelul administrației de nivelul al doilea, cele 32 de raioane urmează să fie reorganizate în trei regiuni. Noua configurație prevede, de asemenea, municipiile Chișinău și Bălți, precum și statutul special al UTA Găgăuzia. În cadrul prezentării, Buzu a menționat și municipiul Taraclia în noua configurație administrativă.

Reforma vine după etapa de amalgamare voluntară. Potrivit lui Buzu, 85% dintre primăriile din țară au inițiat procesul de amalgamare voluntară, iar 63% l-au finalizat cu succes.


„Faptul că 85% dintre primăriile din țara noastră au inițiat procesul de amalgamare voluntară și că 63% dintre ele au finalizat acest proces cu succes arată că, în mare parte, primarii locali înțeleg cât de importantă este această problemă și au luat decizii complicate în numele localităților, cetățenilor și orașelor pe care le gestionează”, a declarat secretarul general.


El a calificat acest lucru drept „un semn clar de maturitate” și a spus că speră ca exemplul aleșilor locali să fie urmat și la nivel național.

Pentru a stimula amalgamarea, Guvernul oferă localităților consolidate un sprijin echivalent cu 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Buzu a anunțat că proiectele de infrastructură finanțate în cadrul celui de-al doilea stimulent urmează să depășească 4,2 miliarde de lei și să fie aprobate până la sfârșitul anului, urmând să fie implementate din 2027.

Cele mai mari investiții menționate în cadrul prezentării sunt de 150 de milioane de lei pentru Ungheni, 110 milioane de lei pentru Călărași, 79 de milioane de lei pentru Orhei, 78 de milioane de lei pentru Rezina și 66 de milioane de lei pentru Râșcani.

Potrivit lui Buzu, unele dintre noile primării vor reuni un număr semnificativ de localități. În Călărași, de exemplu, în noua primărie s-au unit 18 primării, în Ialoveni – 15, în Rezina – 14, în Cantemir – 13, iar în Călărași este menționat, de asemenea, un exemplu de 12 primării în procesul de consolidare, potrivit prezentării oficialului.

Buzu a anunțat că, în următoarele zile, Guvernul va propune pentru consultare primul pachet de acte normative necesare pentru implementarea noii structuri administrative.


„Vom avea consultări largi. Vom merge în Parlament și vom invita fiecare fracțiune parlamentară să discute, precum și partidele extraparlamentare. Vom avea o rundă de consultări în fiecare regiune”, a declarat el.


Secretarul general a insistat asupra caracterului național al reformei.


„Vrem să ne asigurăm că acest efort este unul național. El depășește anumite interese politice sau organizaționale”, a spus Buzu.


După consultări și definitivarea cadrului normativ, pachetul legislativ urmează să ajungă în Parlament. Adoptarea acestuia va permite începerea procesului de tranziție către noua structură administrativă.


„Vrem să ne asigurăm că pregătim tranziția, că toate serviciile sunt la locul lor, că construim un nou mod de lucru în noile primării și că lucrăm asupra portofoliului de proiecte”, a afirmat oficialul.


Potrivit propunerii prezentate, noile prevederi urmează să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027. Până atunci, Guvernul intenționează să pregătească tranziția administrativă și portofoliile de proiecte pentru noile autorități locale.


„Pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea europeană, vom avea mai multe oportunități financiare și este important să ne pregătim, să avem un portofoliu de proiecte, să fim competitivi și să putem implementa aceste proiecte la timp”, a mai spus Alexei Buzu.


El a subliniat că reforma trebuie să permită autorităților locale să ofere cetățenilor servicii de bază și infrastructură mai bună.


„Este important să oferim primăriilor capacități extraordinare, să le oferim mai multe resurse, să digitalizăm procesele și să ne asigurăm că există mai mulți profesioniști, astfel încât să putem oferi cetățenilor servicii de bază, drumuri bune, iluminat stradal, apă, canalizare și colectarea și sortarea deșeurilor”, a declarat Buzu.


La finalul prezentării, secretarul general al Guvernului le-a mulțumit aleșilor locali pentru implicarea în procesul de reformă și a dat asigurări că echipa guvernamentală va lucra împreună cu aceștia pentru realizarea tranziției după alegerile locale din 2027.


„Vă asigur că eu și echipa Guvernului vom lucra cot la cot cu ei și ne vom asigura că, odată cu alegerile locale din 2027, vom realiza bine această tranziție și, mai important, noile primării vor funcționa mult mai bine și vor putea elabora și implementa mult mai rapid și eficient proiecte în beneficiul localităților, satelor și orașelor”, a conchis Alexei Buzu.


Vezi şi: DOC // Premierul Vasile Tofan, despre reorganizarea raioanelor: „Nu mutăm serviciile. Mutăm administrația care stă deasupra lor” 

Alexei Buzu, despre reforma APL la nivel de raioane: „Miza sunt comunități mai puternice și o administrație care are capacitatea să le dezvolte”