Creştinii ortodocşi marchează Moşii de Iarnă

Chişinău, 2 mar. /MOLDPRES/. În prima Sâmbătă dinaintea  Postului  Paștelui (11 martie - 27 aprilie), cei trecuți în neființă sunt pomeniți în sărbătoarea ce poartă numele de Moșii de Iarnă sau în alte localităţi Sâmbăta Morţilor. În fiecare an, această sărbătoare pică înaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, numită și Duminica Lăsatului Sec de Carne din Postul Paștelui, notează MOLDPRES.

Conform tradiției populare, în această zi, toate bisericile din ţară îi pomenesc pe cei trecuți în neființă și care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare.

În unele zone ale țării bătrânii povestesc cum sufletele celor adormiți vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioșii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească. Se spune că sufletele trecute în neființă vin în această sâmbătă să se hrănească cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

Tot în această zi de sâmbătă, credincioșii trebuie se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe și lumânări aprinse. La mormintele rudelor, oamenii trebuie să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele celor adormiți.

Această sărbătoare mai este denumită popular și ”Moșii de Piftii” sau Sâmbăta Piftiilor (răciturilor). Motivul este că aceasta este unica zi în care se zice că morţii mănâncă răcituri sau piftii. De asemenea, le este interzis femeilor ca în Sâmbăta Celor Adormiți să lucreze. Mai multe surse afirmă că cele care nu țin cont de tradiție sunt pedepsite ”să tremure ca piftia” și să ”li se întoarcă pomana dată”. De asemenea, respectarea tradițiilor și superstițiilor zilei ”te ferește de nebunie”.