O expoziție dedicată femeii a fost inaugurată la Biblioteca Națională

Chişinău, 6 mar. /MOLDPRES/. O expoziție cu genericul ”Femeia basarabeană – un argument al eternității” a fost vernisată astăzi la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, informează MOLDPRES.
În debutul manifestării, directorul instituției, Elena Pintilei a menționat că, organizată în contextul sărbătorilor de primăvară - Mărțișor și Ziua Internațională a Femeii, expoziția reunește circa 70 de cărți, 33 de reviste, CD-uri, fotografii și obiecte de epocă și este constituită din 12 compartimente: „Nume care au schimbat istoria”, „Doamnele de poveste ale Moldovei”, „Femei cu o istorie de succes”, „În spatele oricărui bărbat puternic stă o femeie” etc.
”Sunt incluse materiale despre basarabeanca ce a ajuns regină, prima femeie inginer,  avocat, medic, geolog, basarabeanca - sculptor de curte al marelui duce de Luxemburg și multe alte femei pe nedrept uitate de noi, femei care au făcut istoria țării. Femeia trebuie pusă în valoare, despre succesele femeilor noastre trebuie să vorbim. Toate documentele selectate reprezintă aportul femeii din Basarabia interbelică și din R. Moldova în politică, știință, învățământ, cultură, artă și societate. Sunt expuse fotografii cu promoții ale gimnaziilor și liceelor de fete din Basarabia, precum și fotografii ale colegelor noastre în compartimentul intitulat „Bibliotecare în oglinda timpului”,  a mai spus Elena Pintilei.
Solicitat de MOLDPRES, cercetătorul și istoricul literar Iurie Colesnic, autorul Enciclopediei ”Femei din R. Moldova”  și al volumului  ”În lumea asta sunt femei” a afirmat că istoria femeii din Basarabia este o temă foarte interesantă.
Potrivit cercetătorului, această temă începe cu anii ’60 ai sec. XIX, cu deschiderea primei școli - Liceul nr.1 de fete din Chișinău și a Școlii eparhiale de fete, pentru viitoarele preotese. În cultura noastră primul om care s-a preocupat de această temă  - femeia din Basarabia - a fost Gheorghe Bevziconi, care în 1934  a  făcut într-un număr  al revistei ”Din trecutul nostru”  o clasificare fundamentală a temei respective, care este bună și astăzi - femeia în cultură, în știință, sport, în societatea de filantropie etc.
”Astfel, prima femeie deputat  din Basarabia și România a fost Elena Alistar,  prima  femeie-avocat - Eugenia Crușevan, prima femeie-arhitect – Etti-Roza Spirer, prima femeie-pilot – Nadia Russo, femeie-om politic – Alexandra Russo,  femeia-sculptor – Melița Petrașcu, o femeie care a lăsat o urmă adâncă în sculptura românească, femeia-regină -  Natalia Cheșcu, care a fost regina Serbiei,  este o basarabeană, născută în familia lui Petru Cheșcu. După cum vedeți, contribuția femeii din Basarabia a fost foarte importantă, precum și a celei contemporane - Leonida Lari, Lidia Istrati ș.a., care au jucat un rol important în anii mișcării de eliberare și renaștere națională”, a specificat Iurie Colesnic.
În continuare,  jurista Viorica Nagacevschi a vorbit despre femeia basarabeancă, plămăditoare de destine, iar interpreții Vladimir Butnaru, Tatiana Gheiceanu și Veronica Văluță-Bantaș au susținut un recital literar-muzical.
Expoziția va fi deschisă până la sfârșitul lunii martie.