Un târg al meșterilor populari a avut loc în premieră la un muzeu din capitală

Chişinău, 22 sep. /MOLDPRES/. Patruzeci și cinci de meșteri populari și peste treizeci de producători autohtoni din întreaga țară au participat duminică, 22 septembrie, la prima ediție a Târgului Meșterilor Populari, care a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la fondarea instituției, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, directorul instituției, Petru Vicol, a menționat că ideea de a organiza acest târg  a apărut în cadrul unei discuții cu membrii colectivului, la care au decis să vină în preajma aniversării muzeului cu un program special pentru public.
”Prima sursă a constituit acea expoziție agricolă și industrială din 1889, de la înființarea muzeului. Și atunci le-am spus că trebuie să facem un târg al meșterilor populari, cel puțin de două ori pe an, care ar deveni o tradiție. Ne propunem ca acest spațiu din curtea muzeului să devină un loc de atracție pentru meșterii populari, precum și pentru vizitatorii din țară și de peste hotare. Cei care doresc să-și promoveze piesele tradiționale, trebuie să vină la muzeu. Vrem ca meșterii să știe că au un asemenea spațiu unde-și pot expune și comercializa producția lor, iar populația să fie la curent că aici își pot procura o piesă autentică de la un adevărat meșter”, a mai spus Petru Vicol.
Prezent la eveniment, consilierul ministrului Educației, Culturii și Cercetării, Andrei Chistol, a afirmat că este binevenită ideea de a organiza la muzeu un târg al meșterilor populari. ”De mult timp mă gândeam că Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală este cel mai potrivit loc unde s-ar putea aduna meșterii populari din întreaga țară. Aceste meșteșuguri vor fi transmise din generație în generație, pentru că văd că aici sunt organizate și ateliere de creație pentru copii și adolescenți. Sper ca acești purtători de tezaur să-și pună în valoare creația și să transmită tinerei generații dragostea lor față de patrimoniul nostru național. Totodată, să nu uităm că grație acestui muzeu, noi am reușit să înscriem în lista reprezentativă UNESCO trei elemente de patrimoniu național”, a subliniat Andrei Chistol.
Meșterul popular Raisa Lungu din satul Crișcăuți, raionul Dondușeni, care a venit cu mai multe covoare, catrințe și brâie a remarcat că acest târg a fost mult așteptat de către meșteri, care doresc să-și promoveze și să-și comercializeze lucrările confecționate. La rândul său, Zaharia Triboi din Ciorăști, Nisporeni, a spus că a adus mai multe obiecte confecționate din ceramică neagră, care sunt solicitate de către cumpărători.
În fața celor prezenți, a fost prezentat un concert folcloric și de muzică contemporană. Pe scenă au evoluat Ansamblul folcloric-model ”Moștenitorii”, condus de Valeriu Chiperi, Maestru în Artă, cântărețele Veronica Băluță-Bantaș, Valentina Volontir și Stela Botez, iar Alexandru Osoianu, Maria Codreanu și Arina Cerneții au interpretat creații ale compozitorului Vlad Mircos, profesor la Școala de Arte ”V. Poleacov”, pe versurile Galinei Furdui.
Pe parcursul evenimentului, și-au desfășurat activitatea câteva ateliere de creație: ”Tehnici de broderie pentru cămășile tradiționale”, prezentate de Comunitatea Șezătoarea „Basarabia”, laboratorul științific pentru copii „Călătorie în lumea paleontologiei”, atelierul de confecționare a semnelor de carte brodate pe etamină ș.a.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost fondat în urma organizării Expoziției Agricole și Industriale în toamna anului 1889.