O expoziție de jucării de Crăciun a fost inaugurată la un muzeu din capitală

Chişinău, 22 dec. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost inaugurată astăzi o expoziție de piese confecționate de meșteri populari, cu genericul ”Jucăria de Crăciun”, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, directorul instituției, Petru Vicol, a menționat că în această zi, muzeul în parteneriat cu meșterii populari, a fost gazda primitoare pentru copii, părinți și bunici, dornici de a cunoaște și a participa la atelierul magic de confecționare a jucăriilor tradiționale, ce împodobesc Pomul de Crăciun. Doritorii au beneficiat, timp de o oră, la un master-class gratuit. În cadrul expoziției cu vânzare Jucăria de Crăciun, au participat meșterii populari Eugenia Moldovanu, Natalia Cangea, Andrei Sclifos și Ion Aștefănoaie. Tot aici, ziaristul Vasile Botnaru a dăruit instituției o lucrare pictată în vin.
Potrivit sursei citate, sărbătorile de iarnă: Sfântul Nicolae, Ajunul Crăciunului și Nașterea Domnului Iisus Hristos, Anul Nou sau Sfântul Vasile – sunt sărbători pline de lumină, de bucurie, de împodobire a casei și a Pomului de Crăciun, de preparare a bucatelor și copturilor tradiționale, de întâlnire cu rudele și prietenii, de schimb de binecuvântări prin colinde, urături și sorcove. Deseori în casele sătenilor lipseau podoabele, globurile și betelile, iar unicele bucurii pentru copii erau gutuile, merele și nucile. Totuși o mare așteptare pentru cei mici mereu au fost jucăriile. Confecționate din materialele ce se aflau în gospodărie: fibre vegetale, lut, metal, lână, hârtie și lemn, era materia primă pentru păpuși, îngerași, steluțe, clopoței, căsuțe și globuri pictate.
Obiceiul împodobirii Pomului de Crăciun datează din sec. XVI de la popoarele germanice, care decorau pinii și brazii cu fructe, biscuiți, lumânări și hârtie colorată. Cu timpul, acest obicei a intrat și în tradiția creștin ortodoxă. În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în Palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866. Mai târziu Pomul de Crăciun se împodobea cu globulețe de sticlă, beteală, bomboane de ciocolată și instalații luminoase.
Obiceiul de a folosi ca Pom de Crăciun un copac peren simbolizează dragostea eternă a lui Dumnezeu. Se crede despre brad că este un pom al vieții, datorită faptului că el rămâne verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos veșnic viu. Verdele este culoarea tinereții, a speranței, culoarea naturii, promițătoare de belșug. Luminițele pomului reprezintă stelele care sclipesc pe cer și dau speranța salvării sufletelor noastre, a vieții și luminii infinite. Acele bradului arată spre cer, simbolizând gândurile omului care se îndreaptă mereu spre Dumnezeu. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care acesta este împodobit, reprezintă belșugul și bucuria. Bradul împodobit se asociază cu tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte.
Expoziția va fi deschisă până la 31 ianuarie.