ro

 

Cultură
19 Noiembrie, 2026 / 20:42
/ 14 Martie, 2022

O expoziție cu genericul „Culorile ortodoxiei. Polonia” a fost deschisă la Chișinău

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 14 mar. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă astăzi, în aer liber, expoziția cu genericul  ”Culorile Ortodoxiei. Polonia”. Deși religia dominantă în Polonia este cea catolică, de secole pe teritoriile poloneze trăiesc și adepți ai Bisericii ortodoxe și greco-catolice. O parte din tradițiile și patrimoniul lor bogat este prezentată în cadrul acestei expoziții, informează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, directorul adjunct al instituției, Mariana Vasilache a menționat că procesul creștinării slavilor, care a început odată cu misiunea sfinților Chiril și Metodiu, a avut loc atunci când slavii au intrat în contact cu cultura bizantină. Deși Piaștii, primii conducători ai teritoriilor poloneze, au primit creștinismul din vest în anul 966, misiunea celor doi sfinți s-a extins pe teritoriile slave din est, printre acestea numărându-se Grody Czerwieńskie, statul Wiślan, teritoriul aflat între fluviile Vistula și Bug. Până în sec. XIV, regiunile Chełm, Podlasie și teritoriul dintre fluviile Vistula și Bug s-au aflat în cea mai mare parte a timpului sub influență rusească.

Potrivit sursei citate, rolul politic și cultural al Bisericii Ortodoxe pe teritoriile poloneze a crescut datorită expansiunii teritoriale a dinastiei Piaștilor spre est. Luptele continue de pe teritoriile estice, precum și schimbarea repetată a granițelor au condus la formarea unei populații cu religii și culturi diferite. Deși numărul adepților religiei ortodoxe creștea semnificativ, biserica ortodoxă era doar o confesiune tolerată în comparație cu Biserica romană-catolică, care era dominantă. Situația s-a schimbat considerabil odată cu Uniunea de la Brest din anul 1596 încheiată între Biserica romano-catolică și o parte a ierarhilor Bisericii ortodoxe, care au recunoscut autoritatea papei. Până la începutul sec. XVIII, această uniune – în urma căreia a fost creată Biserica greco-catolică (unită) – a cuprins aproape întreaga structură a bisericii vestice de pe teritoriile poloneze (cu toate acestea, mănăstirea din Jabłeczna a rămas ortodoxă pe toată durata existenței sale).

”După împărțirile Poloniei (din anii 1772, 1793, 1795), Biserica greco-catolică a rezistat pe teritoriile aflate sub ocupație austriacă, fiind, în schimb, lichidată în câteva etape pe teritoriile ocupate de ruși. Pe teritoriul Poloniei renăscute în 1918, Biserica ortodoxă s-a confruntat cu lipsa încrederii venită din partea autorităților statului și datorată asocierii acesteia cu opresiunea rusească. În anul 1924 a obținut statutul de biserică autocefală, nerecunoscută însă de Biserica rusă, care i-a acordat dreptul la autocefalie abia după al Doilea Război Mondial. Numărul de credincioși ai Bisericii Autocefale Poloneze a scăzut simțitor după cel de-al Doilea Război Mondial ca urmare a transferului populației ucrainene în URSS, în anul 1944, și a relocării polonezilor din Zonele Limitrofe de Est în așa-numitele Teritorii Redobândite, adică în vestul Poloniei de astăzi. Conform ultimului recensământ din anul 2011, în Polonia locuiesc circa 190 de mii de ortodocși și greco-catolici, adică aproximativ 0.5% din toată populația țării”, a mai spus Mariana Vasilache.

În pofida numărului relativ mic de credincioși, Biserica ortodoxă reprezintă o parte importantă a culturii poloneze. În unele regiuni ale țării (mai ales în cele de nord-est și sud-est), adepții Bisericii ortodoxe și ai celei unite constituie majoritatea populației sau o parte importantă a acesteia (spre exemplu, în regiunile Podlasie sau Polesie). Frumusețea naturii, diversitatea etnică și culturală, precum și istoria bogată a acestor pământuri reprezintă o atracție pentru turiști. Polonia are, de asemenea, monumente valoroase asociate bisericilor din est, iar opt biserici de lemn din regiunea Subcarpatia se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Expoziția cuprinde 30 de bannere. Ea va fi deschisă până la 30 aprilie. 


 
Ultimele Știri
/ 09 Noiembrie, 2026

FOTO // Biblioteca Națională explorează soluții digitale pentru modernizarea inventarierii colecțiilor

/ 09 Noiembrie, 2026

FOTO // Sărbătoarea tradițională „Kasîm”, celebrată la Ceadîr-Lunga prin expoziții, meșteșuguri și muzică

/ 09 Noiembrie, 2026

GALERIE FOTO // ClassFest 2026, deschis la Chișinău

/ 09 Noiembrie, 2026

FOTO // Chișinăul găzduiește cea de-a XV-a ediție „ClassFest Acting Lab”: teatru, experiment și dialog internațional

/ 09 Noiembrie, 2026

FOTO // Volumul „Asaltul limitelor”, o incursiune în viața și creația Eugeniei Bulat, lansat la Biblioteca Națională

/ 09 Noiembrie, 2026

VIDEO // Filmul „2438 KM sau Toate drumurile duc la Roma”, în curând în cinematografe. Regizorul Sergiu Prodan: „O comedie la care se plânge”

/ 09 Noiembrie, 2026

Astra Film revine Chișinău: trei zile de povești reale pe marele ecran

/ 06 Noiembrie, 2026

GALERIE FOTO // Personalitatea lui Emil Loteanu, evocată la 90 de ani

/ 06 Noiembrie, 2026

FOTO // „Ultimul romantic al filmului nostru”. Moștenirea cinematografică a regizorului Emil Loteanu, evocată de cineaști

/ 06 Noiembrie, 2026

Igor Grosu la 60 de ani de la fondarea formației „Noroc”: „Este un adevărat simbol al neamului nostru”

/ 06 Noiembrie, 2026

VIDEO // Raportul de activitate al Guvernului în primele 100 de zile. Dan Suruceanu: „Construim un sector cultural modern, ancorat în valorile și interesele noastre naționale”

/ 06 Noiembrie, 2026

GALERIE FOTO // Marele Emil Loteanu, în fotocronica MOLDPRES: Imagini rare de pe platourile de filmare la 90 de ani de la naștere

/ 05 Noiembrie, 2026

Președinta Maia Sandu, la concertul formației „Noroc”: „A ținut vie limba română și demnitatea unei generații care și-a câștigat independența”

/ 05 Noiembrie, 2026

Nota lui Vasile Tofan pentru Guvernul pe care îl conduce: De ce nu și-a acordat un calificativ mai mare