ro

 

Cultură
04 Octombrie, 2026 / 20:25
/ 14 Martie, 2022

O expoziție cu genericul „Culorile ortodoxiei. Polonia” a fost deschisă la Chișinău

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 14 mar. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă astăzi, în aer liber, expoziția cu genericul  ”Culorile Ortodoxiei. Polonia”. Deși religia dominantă în Polonia este cea catolică, de secole pe teritoriile poloneze trăiesc și adepți ai Bisericii ortodoxe și greco-catolice. O parte din tradițiile și patrimoniul lor bogat este prezentată în cadrul acestei expoziții, informează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, directorul adjunct al instituției, Mariana Vasilache a menționat că procesul creștinării slavilor, care a început odată cu misiunea sfinților Chiril și Metodiu, a avut loc atunci când slavii au intrat în contact cu cultura bizantină. Deși Piaștii, primii conducători ai teritoriilor poloneze, au primit creștinismul din vest în anul 966, misiunea celor doi sfinți s-a extins pe teritoriile slave din est, printre acestea numărându-se Grody Czerwieńskie, statul Wiślan, teritoriul aflat între fluviile Vistula și Bug. Până în sec. XIV, regiunile Chełm, Podlasie și teritoriul dintre fluviile Vistula și Bug s-au aflat în cea mai mare parte a timpului sub influență rusească.

Potrivit sursei citate, rolul politic și cultural al Bisericii Ortodoxe pe teritoriile poloneze a crescut datorită expansiunii teritoriale a dinastiei Piaștilor spre est. Luptele continue de pe teritoriile estice, precum și schimbarea repetată a granițelor au condus la formarea unei populații cu religii și culturi diferite. Deși numărul adepților religiei ortodoxe creștea semnificativ, biserica ortodoxă era doar o confesiune tolerată în comparație cu Biserica romană-catolică, care era dominantă. Situația s-a schimbat considerabil odată cu Uniunea de la Brest din anul 1596 încheiată între Biserica romano-catolică și o parte a ierarhilor Bisericii ortodoxe, care au recunoscut autoritatea papei. Până la începutul sec. XVIII, această uniune – în urma căreia a fost creată Biserica greco-catolică (unită) – a cuprins aproape întreaga structură a bisericii vestice de pe teritoriile poloneze (cu toate acestea, mănăstirea din Jabłeczna a rămas ortodoxă pe toată durata existenței sale).

”După împărțirile Poloniei (din anii 1772, 1793, 1795), Biserica greco-catolică a rezistat pe teritoriile aflate sub ocupație austriacă, fiind, în schimb, lichidată în câteva etape pe teritoriile ocupate de ruși. Pe teritoriul Poloniei renăscute în 1918, Biserica ortodoxă s-a confruntat cu lipsa încrederii venită din partea autorităților statului și datorată asocierii acesteia cu opresiunea rusească. În anul 1924 a obținut statutul de biserică autocefală, nerecunoscută însă de Biserica rusă, care i-a acordat dreptul la autocefalie abia după al Doilea Război Mondial. Numărul de credincioși ai Bisericii Autocefale Poloneze a scăzut simțitor după cel de-al Doilea Război Mondial ca urmare a transferului populației ucrainene în URSS, în anul 1944, și a relocării polonezilor din Zonele Limitrofe de Est în așa-numitele Teritorii Redobândite, adică în vestul Poloniei de astăzi. Conform ultimului recensământ din anul 2011, în Polonia locuiesc circa 190 de mii de ortodocși și greco-catolici, adică aproximativ 0.5% din toată populația țării”, a mai spus Mariana Vasilache.

În pofida numărului relativ mic de credincioși, Biserica ortodoxă reprezintă o parte importantă a culturii poloneze. În unele regiuni ale țării (mai ales în cele de nord-est și sud-est), adepții Bisericii ortodoxe și ai celei unite constituie majoritatea populației sau o parte importantă a acesteia (spre exemplu, în regiunile Podlasie sau Polesie). Frumusețea naturii, diversitatea etnică și culturală, precum și istoria bogată a acestor pământuri reprezintă o atracție pentru turiști. Polonia are, de asemenea, monumente valoroase asociate bisericilor din est, iar opt biserici de lemn din regiunea Subcarpatia se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Expoziția cuprinde 30 de bannere. Ea va fi deschisă până la 30 aprilie. 


 
Ultimele Știri
/ 24 Septembrie, 2026

FOTO // Lumina și culorile Moldovei, în prima expoziție a artistei ucrainene Hanna Kozeletska

/ 23 Septembrie, 2026

Documentar despre migrația evreiască și destinul unor familii din Moldova, prezentat la Chișinău

/ 23 Septembrie, 2026

FOTO // Spectacolul „Ciuleandra” de Liviu Rebreanu marchează 30 de ani de la premieră la Satiricus. Teatrul îl readuce pe scenă

/ 23 Septembrie, 2026

VIDEO // Un cazan de bronz, vechi de aproape trei milenii, a fost salvat de specialiști la Fălești

/ 23 Septembrie, 2026

FOTO // Expoziția „BookM@p 2” aduce la Chișinău universul ilustrației de carte pentru copii

/ 23 Septembrie, 2026

FOTO // O nouă atracție turistică în Găgăuzia: „Ciotra găgăuză”

/ 23 Septembrie, 2026

FOTO // Peste 25 de olari și ceramiști, reuniți la expoziția „Moștenire vie”, la Muzeul Național de Etnografie

/ 22 Septembrie, 2026

FOTO // Invențiile poloneze care au schimbat lumea, prezentate într-o expoziție la Muzeul de Istorie și Etnografie din Mereni

/ 22 Septembrie, 2026

Expoziția „CLARA – Artă pentru prevenție” deschide la Chișinău un program de evenimente despre corp și sănătate

/ 22 Septembrie, 2026

FOTO // Turiștii pot descoperi specificul arhitectural al Orheiului Vechi prin intermediul unui nou ghid

/ 22 Septembrie, 2026

FOTO // Descoperă Moldova cu #MOLDPRES // „Prepeleacul”, obiectul neobișnuit care păstrează o parte din istoria satului Iurceni

/ 22 Septembrie, 2026

Liedul basarabean, adus mai aproape de public prin trei concerte la Butuceni, Cahul și Chișinău

/ 22 Septembrie, 2026

Republica Moldova urmărește aderarea la rețeaua TRADUKI. Subiectul, discutat de ministrul Dan Suruceanu cu ambasadorul Germaniei

/ 22 Septembrie, 2026

Arcul de Triumf din Chișinău va fi înregistrat ca proprietate publică a statului