Ziua Naţională a Apicultorului în Republica Moldova: cifre, date, proiecte şi tradiţii

În fiecare an, pe 19 august, Republica Moldova sărbătorește Ziua Națională a Apicultorului, pentru a celebra munca și rolul albinarilor. În anul 2023, ţara noastră a exportat 1715 tone de miere, iar principalele piețe de desfacere au fost cele din Europa și Asia.
În 2023 statul a investit 100 mln de lei în sectorul apicol
Conform cifrelor prezentate pentru MOLDPRES de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), anul trecut, producția de miere a fost de aproximativ 5500 tone, similară cu cea din 2022. 
„Statul a investit în sectorul apicol peste 100 de milioane de lei în anul 2023, bani acordați sub formă de subvenții pentru procurarea utilajelor, echipamentelor, roiurilor și reginelor. Din cele 73 de cereri depuse la măsurile de subvenționare în avans, cel puțin jumătate au fost pentru investiții în apicultură”, indică MAIA.
Datele MAIA relevă că în Republica Moldova avem 9421 apicultori autorizați (care dețin Pașaport al stupinei), iar dintre aceștia, 3319 dețin formă juridică de activitate.
Pentru susținerea și promovarea sectorului apicol a fost elaborat un proiect de Hotărâre a Parlamentului pentru a institui „Ziua Națională a Albinei”, sărbătorită la 20 mai. Această inițiativă are ca scop promovarea consumului de miere în Republica Moldova. În colaborare cu Ministerul Mediului, s-a decis și modificarea cadrului normativ pentru a permite apicultorilor să-și amplaseze stupii în păduri pe tot parcursul anului, gratuit.
Sistemul BeeProtect.md - protecţie pentru albini şi spor pentru apicultori
De asemenea, deja al doilea an, producătorii agricoli au obligativitatea să înregistreze lucrările de tratare a terenurilor cu produse fitosanitare și fertilizanți, iar apicultorii să își înregistreze familiile de albine pe o platformă online. În acest scop, a fost lansat sistemul informațional http://BeeProtect.md. Obiectivul principal este diminuarea riscului de apariție a intoxicațiilor la albine cu produse de uz fitosanitar. În acest sens, platforma are scopul de a garanta comunicarea și informarea reciprocă a producătorilor agricoli și a apicultorilor despre stropirea culturilor agricole și amplasarea stupinelor în apropierea terenurilor agricole.
Vicepremierul Vladimir Bolea, şeful MAIA, menţionează importanța efectuării schimbului de informații între agricultori, apicultori și autorități: „Polenizarea culturilor agricole este vitală. La acest proces participă preponderent albinele. Din acest motiv, atragem atenția asupra necesității protejării acestora. Credem că putem îmbunătăți randamentul recoltelor și proteja populațiile de albine doar prin cooperare și comunicare”.
Orice producător agricol, care planifică tratări a culturilor cu produse de uz fitosanitar (PUF), are obligația de a se înregistra în sistemul BeeProtect.md și de a indica pe hartă hotarele terenurilor pe care acestea vor fi efectuate. Cu cel puțin două zile înainte de stropire, agricultorii vor notifica despre data și ora stropirii planificate, cu indicarea terenului și a culturii, precum și denumirea produsului fitosanitar.
La rândul lor, apicultorii trebuie să se înregistreze în sistemul BeeProtect.md, să indice pe hartă locul amplasării stupinelor în staționar sau în pastoral, perioada aflării în pastoral și numărul de familii de albine. În cazul în care un agricultor planifică lucrări de tratare, acesta va indica în sistem lucrările planificate cu cel puțin 48 de ore înainte. Toți apicultorii din raza de 7 km vor primi notificarea pentru a întreprinde măsurile de protejare a albinelor pentru intervalul de ore din data indicată de către agricultor. 
Anual, pe teritoriul Republicii Moldova sunt constatate cazuri de intoxicare în masă a albinelor. Acest fapt provoacă daune apicultorilor, afectând, în cele din urmă, întreg sectorul agricol, dar și consumatorii de miere naturală. Potrivit estimărilor, cazurile de intoxicare a albinelor pot provoca pierderi de la 60 la 100% din efectivul de familii ale unei stupine, în situația în care pierderile financiare la fiecare familie de albine, din perspectiva investițiilor și a profitului ratat, pot fi de până la 6,000 lei.
În același timp, polenizarea culturilor agricole de către albine poate contribui la creșterea recoltelor pomilor fructiferi, legumelor, rapiței, florii soarelui cu 40-60 la sută.
Sistemul informațional a fost elaborat la inițiativa Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova, cu implicarea plenară a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Asociațiilor de agricultori, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Agenției de Guvernare Electronică, cu suportul financiar oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.
Conform noilor prevederi ale Codului Administrativ al Republicii Moldova, neînregistrarea stupinelor de către apicultori, a lucrărilor de tratare de către agricultori, precum și introducerea datelor incorecte, va atrage după sine anumite sancțiuni. 
Ziua Apicultorului, marcată tradiţional printr-un Târg specializat
Zeci de tipuri de miere și produse apicole au fost expuse şi în acest an la Târgul Apicultorului, organizat de Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova şi Asociația Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, în perioada 16-18 august. Evenimentul se desfășoară tradițional cu ocazia Zilei Naționale a Apicultorului. 
Potrivit lui Constantin Cojocari, organizator, participanţii din acest an au oferit produse apicole ce au un gust intens și aromă deosebită, cu multiple beneficii pentru sănătatea consumatorilor: ”În cadrul ediției curente am propus consumatorilor tipuri de miere mai puțin cunoscute, cum ar fi mierea de hrișcă, levănțică, salvie și coriandru, care au gust intens și conțin un complex de vitamine deosebite”. 
De asemenea, albinarii din țară au prezentat produse apicole ca păstura, polenul, propolisul şi multe alte produse derivate. „Organizăm acest târg deja de peste zece ani ca producătorul să-şi poată vinde mierea lui la un preţ normal. Sectorul apicol naţional are nevoie de susţinere”, spune Constantin Cojocari.
În acest an, Târgul apicol s-a desfăşurat în Scuarul Teatrului de Operă si Balet „Maria Bieşu” din capitală, în alţi ani fiind găzduit de Scuarul Catedralei "Naşterea Domnului" din centrul municipiului Chişinău.
„Astăzi, mai mult ca oricând, apreciem munca apicultorilor noștri și importanța albinelor pentru agricultură și biodiversitate”, rezumă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, care asigură că dezvoltarea şi promovarea ramurii apicole este una din priorităţile Guvernului.
Apicultura (din lat. apis care înseamnă albină) este o ramură a zootehniei care studiază biologia și tehnologia creșterii și exploatării albinelor, în scopul obținerii de producții apicole ridicate și a sporirii producției de semințe la plantele agricole entomofile. Datorită particularităților biologice specifice, albinele furnizează omului importante produse, iar prin acțiunea de polenizare încrucișată a plantelor entomofile asigură însemnate sporuri de producție multor culturi agricole.
Pe parcursul întregii sale existențe, omul a vânat cuiburile de albine sălbatice și le-a luat mierea. Apicultorii au folosit stupii și au recoltat miere de la ei cu cel puțin 4500 de ani în urmă. Pe parcursul ultimelor decenii (din anii 1800 până în prezent), cunoștințele despre apicultură au crescut, ca urmare a cercetărilor efectuate de arheologi, filologi, oameni de știință din diverse domenii.
Cor. Lilia Grubîi