Risipa de alimente, mai pronunţată de sărbători. În această perioadă, cantitatea de alimente aruncate este cu circa 30% mai mare

Mesele copioase sunt o tradiție de sărbători. Anume în această perioadă, când rafturile magazinelor sunt arhipline cu produse alimentare în surplus, consumatorii sunt tentați să le cumpere fără a ține cont de etichetă, de aspectul exterior, de actele de proveniență a produselor sau de necesitățile reale de consum. 
Ca rezultat, fiecare cetățean aruncă la gunoi, anual, sute de kilograme de mâncare, iar în perioada sărbătorilor cantitatea de alimente aruncate este în medie cu circa 30% mai mare, ceea ce crește nivelul de risipă alimentară. 
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atenționează cetățenii să consume alimente moderat, fără a face risipă, iar pentru a diminua acest fenomen se recomandă:
Acasă:
- Planificarea zilnică a meselor;
- Utilizarea surplusului de produse de la prepararea meselor anterioare;
- Folosirea caserolelor pentru păstrarea alimentelor sau congelarea bucatelor gătite în plus;
- Farfurii cu porții mici, care pot fi reumplute la necesitate!
- Depozitarea alimentelor în mod corespunzător (verificați etichetele pentru instrucțiuni de stocare, asigurați-vă că frigiderul  este potrivit între 1 °C și 5 °C);
- Rotiți alimentele stocate acasă – „primul intrat, primul ieșit”!
La magazin sau piață:
- Mergeți la cumpărături cu lista de produse pregătită în prealabil!
- Nu cumpărați produse alimentare când vă este foame!
- Cumpărați doar cantitatea de care aveți nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente în vrac) în dependență de  numărul de persoane care urmează să sărbătoriți;
- Achiziționarea şi consumul produselor aflate la reduceri sau aproape de atingerea datei durabilității minimale, cu condiția că  acestea vor fi utilizate cât mai curând posibil.
 „Risipa de alimente duce la foamete și schimbări climatice” 
Asociaţia EcoContact, care în anul 2024 a dezvoltat un concept ce constă în promovarea în fiecare lună a unei teme legate de protecţia mediului, a declarat subiectul propus pentru luna februarie – Risipa de alimente duce la foamete și schimbări climatice.
Aproximativ 30% din toate produsele cumpărate de moldoveni ajung în coșul de gunoi sau sunt irosite. Majoritatea dintre acestea sunt produse alimentare. Potrivit datelor Regiei Autosalubritate din capitală, risipa alimentară costă Republica Moldova peste 15,3 miliarde de lei anual.
Dacă în sate o parte din produsele alimentare nefolosite sunt utilizate pentru hrana animalelor, în orașe totul ajunge la gunoi. „Conform ultimelor statistici, în mediul urban risipa alimentară este dublă, iar tomberoanele se umplu de trei ori mai rapid de sărbători, comparativ cu zilele obișnuite. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă. Și asta în timp ce aproximativ un milion de moldoveni se subalimentează din cauza sărăciei”, conform Regiei Autosalubritate.
Pierderile și risipa de alimente reprezintă o provocare și la nivel mondial. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ o treime din totalitatea alimentelor produse în întreaga lume se pierd sau se risipesc la un moment dat pe parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente.
În UE, în fiecare an se risipesc aproape 59 de milioane de tone de alimente. Aceasta înseamnă 131 kg de deșeuri pe persoană într-un an.
Autoritățile încearcă să reducă risipa alimentară prin încurajarea agenților economici să doneze alimente
Agenții economici din țara noastră sunt încurajați să doneze alimente organizațiilor caritabile și băncilor de alimente. Inițiativa a fost lansată pentru a ajuta persoanele vulnerabile și a preveni risipa alimentară. Proiectul a fost adoptat astăzi de Parlament, cu votul a 56 de deputați.
Mai exact, vor putea fi donate o serie de produse alimentare care sunt sigure pentru consumul uman. Este vorba despre alimentele care și-au pierdut aspectul comercial din cauza deteriorării ambalajului secundar, produsele care nu întrunesc specificațiile producătorului privind variațiile de culoare, dimensiune sau formă, produsele cu erori de etichetare, precum și în condițiile existenței unui excedent de alimente preconizate pentru un anumit sezon de vacanță sau sărbători specifice.
Proiectul vizează și o serie de completări ale Codului fiscal. Astfel, operatorul economic care va dona alimente va beneficia de aceleași facilități și deduceri fiscale ca și în cazul reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale. Deducerea alimentelor transferate prin donație de către operatorii din domeniul alimentar va fi în limitele aprobate anual de către conducătorii instituțiilor.
Autorii inițiativei susțin că deși în Republica Moldova există încă din anul 2022 cadru normativ care reglementează donația de alimente, Legea nu e funcțională momentan, din anumite considerente. „Nu s-a reușit până acum niciun transfer de alimente prin donare, în sensul legii, din partea operatorilor economici din domeniul agroalimentar”, menționează autorii inițiativei legislative, un grup de deputați PAS.
În Uniunea Europeană se estimează că circa 20 % din totalul alimentelor se pierd sau se irosesc, iar costurile asociate sunt estimate la circa 143 miliarde de euro. În Republica Moldova, nu există date statistice privind risipa alimentară, însă rapoartele Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2022 arată că peste 800 de agenți economici casează drept pierderi și reziduuri în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Totodată, în medie, un locuitor al țării aruncă anual la gunoi circa 76 kg de mâncare.
Cor. Lilia Grubîi