ro

 

Cultură
10 Iunie, 2026 / 11:40
/ 28 Martie, 2022

Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia își sărbătorește cea de-a 75-a aniversare

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 29 mar. /MOLDPRES/. Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia, Artist al Poporului, preşedinte al Societății de impresariat artistic „Art Goya International” și director al Festivalului Internațional „Regina Vioara”, își sărbătorește astăzi cea de-a 75-a aniversare, informează MOLDPRES.

S-a născut la 29 martie 1947, la Sângereii Vechi, judeţul Bălţi, astăzi raionul Sângerei, într-o familie de lăutari. Face parte din dinastia Goia, care a dat lumii trei dirijori: fraţii Pavel, Dumitru şi Vasile Goia. A studiat la Şcoala de muzică „E. Coca”, la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” (1961-1965), cu profesorul Loghin Ţurcanu (armonia). Şi-a continuat studiile la Institutul Muzical-Pedagogic „Gnesin” din Moscova (1966-1971), cu profesorii Cernov, Alekseev (polifonia şi armonia), Leo Ghinsburg şi Dmitri Kitaenko (dirijare).

Prima orchestră „Viorica” a fondat-o pe când îşi făcea studiile la Moscova. Aceasta a fost formată, în 1967, din studenţi moldoveni aflaţi la studii în capitala URSS. Solistă era cunoscuta actriţă şi cântăreaţă Marica Bălan. În timpul vacanţei, concertau prin țară. Aveau în program perle din folclorul românesc: „Hora Stacatto”, „Hora Mărţişorului”, „Hora în şapte scări”, „Hora Fortuna” de Grigoraş Dinicu. „De fapt, şcoala mea a fost la Radio Bucureşti, dar cea pe viu am trecut-o la tatăl meu, Simion Goia, cunoscut lăutar în centrul şi nordul Moldovei”, menţiona într-un interviu Vasile Goia. De la Serghei Lunchevici şi Isidor Burdin a învăţat cum să facă aranjamente folclorice.

În anii 1971-1973, 1978-1980, 2016-2022, Vasile Goia a fost prim-dirijor al orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii din Chişinău. Ulterior a devenit director muzical al Teatrului „Luceafărul” (1975-1978, 1980- 1986), director al Orchestrei de muzică populară „Mioriţa” a Casei orăşeneşti de cultură din Chişinău (1980-1986), fondator şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Doina Moldovei” a Centrului tineretului din Chişinău (1987-1993).

A orchestrat numeroase creaţii populare: „Sârba-n trei ciocane”, „Sârba lui Heraru”, pentru orchestră; „Doina badei”, „Ruseasca” pentru taragot. A scris o suită de melodii populare pentru ţambal, muzică pentru teatru şi film. 


 
Ultimele Știri
/ Acum 6 zile

Cronica ARHIVELOR // Cântecul „Florile dragostei”, readus în atenția publicului dintr-o arhivă video din 1974

/ Acum 6 zile

Republica Moldova, pe locul trei în Europa la accesibilitatea cazărilor turistice pe termen scurt

/ Acum 7 zile

Republica Moldova revine la Bookfest București cu autori, lansări și proiecte editoriale de referință

/ Acum 7 zile

Festivalul Industriilor Creative 2026 aduce la Chișinău zeci de experți internaționali și sute de participanți din sectorul creativ

/ Acum 7 zile

Teatrele din Chișinău au reprezentat Republica Moldova la Festivalul Internațional Shakespeare Craiova 2026

/ 01 Iunie, 2026

Spectacolul „Acasă – în siguranță” adus la Chișinău. Ministrul Culturii: „Violența nu trebuie ascunsă, fiecare mesaj este important”

/ 30 Mai, 2026

VIDEO // Lucrările pictorului Vlad Tabac sunt expuse la Președinția Republicii Moldova

/ 30 Mai, 2026

Maia Sandu: „Emoțiile negative au prevalat după Eurovision”

/ 29 Mai, 2026

Descoperă Moldova cu #MOLDPRES // Casa-muzeu a regizorului Veniamin Apostol din Dubna, loc de memorie și istorie familială

/ 29 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vasile Badiu, personalitatea care a contribuit la valorificarea patrimoniului cultural

/ 28 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Ion Niculiță - istoricul și arheologul care a format generații de cercetători

/ 28 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Dimitri Caracioban – scenaristul și artistul care a lăsat în urmă un muzeu al memoriei

/ 28 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Petru Cărare și volumul „Săgeți”, cartea interzisă care a sfidat cenzura sovietică

/ 27 Mai, 2026

Doliu în literatura din Republica Moldova: scriitorul Victor Prohin s-a stins din viață