ro

 

Cultură
25 Iulie, 2026 / 21:35
/ 28 Martie, 2022

Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia își sărbătorește cea de-a 75-a aniversare

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 29 mar. /MOLDPRES/. Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia, Artist al Poporului, preşedinte al Societății de impresariat artistic „Art Goya International” și director al Festivalului Internațional „Regina Vioara”, își sărbătorește astăzi cea de-a 75-a aniversare, informează MOLDPRES.

S-a născut la 29 martie 1947, la Sângereii Vechi, judeţul Bălţi, astăzi raionul Sângerei, într-o familie de lăutari. Face parte din dinastia Goia, care a dat lumii trei dirijori: fraţii Pavel, Dumitru şi Vasile Goia. A studiat la Şcoala de muzică „E. Coca”, la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” (1961-1965), cu profesorul Loghin Ţurcanu (armonia). Şi-a continuat studiile la Institutul Muzical-Pedagogic „Gnesin” din Moscova (1966-1971), cu profesorii Cernov, Alekseev (polifonia şi armonia), Leo Ghinsburg şi Dmitri Kitaenko (dirijare).

Prima orchestră „Viorica” a fondat-o pe când îşi făcea studiile la Moscova. Aceasta a fost formată, în 1967, din studenţi moldoveni aflaţi la studii în capitala URSS. Solistă era cunoscuta actriţă şi cântăreaţă Marica Bălan. În timpul vacanţei, concertau prin țară. Aveau în program perle din folclorul românesc: „Hora Stacatto”, „Hora Mărţişorului”, „Hora în şapte scări”, „Hora Fortuna” de Grigoraş Dinicu. „De fapt, şcoala mea a fost la Radio Bucureşti, dar cea pe viu am trecut-o la tatăl meu, Simion Goia, cunoscut lăutar în centrul şi nordul Moldovei”, menţiona într-un interviu Vasile Goia. De la Serghei Lunchevici şi Isidor Burdin a învăţat cum să facă aranjamente folclorice.

În anii 1971-1973, 1978-1980, 2016-2022, Vasile Goia a fost prim-dirijor al orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii din Chişinău. Ulterior a devenit director muzical al Teatrului „Luceafărul” (1975-1978, 1980- 1986), director al Orchestrei de muzică populară „Mioriţa” a Casei orăşeneşti de cultură din Chişinău (1980-1986), fondator şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Doina Moldovei” a Centrului tineretului din Chişinău (1987-1993).

A orchestrat numeroase creaţii populare: „Sârba-n trei ciocane”, „Sârba lui Heraru”, pentru orchestră; „Doina badei”, „Ruseasca” pentru taragot. A scris o suită de melodii populare pentru ţambal, muzică pentru teatru şi film. 


 
Ultimele Știri
/ Acum 4 zile

Cooperarea teatrală dintre R. Moldova și România, consolidată prin noi proiecte culturale

/ Acum 5 zile

FOTO // Tânărul artist moldovean Artur Dulghier și-a inaugurat prima expoziție personală la Viena

/ Acum 5 zile

FOTO // Drumul spre Mănăstirea rupestră Țipova devine mai accesibil: au început lucrările de reamenajare a scărilor istorice

/ Acum 5 zile

Peste 170 de fotografii semnate de Mihai Potârniche, expuse la Iași

/ Acum 5 zile

FOTO // Chișinăul de ieri și de azi, prezentat într-o expoziție de documente și cărți poștale la Biblioteca Națională

/ Acum 5 zile

FOTO // Festivalul Internațional „Ukrainian Day in Moldova” a reunit comunități din trei țări la Iabloana

/ Acum 7 zile

Comuna Iabloana din raionul Glodeni găzduiește un festival care aduce împreună Republica Moldova, Ucraina și România

/ 16 Iulie, 2026

Nouă personalități ale Republicii Moldova au primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău

/ 16 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Veronica Garștea, prima femeie dirijor din Republica Moldova și simbol al artei corale

/ 15 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Șlagărul „Du-mă în Moldova mea”, readus în atenția publicului printr-o secvență de arhivă

/ 15 Iulie, 2026

Descoperă Moldova cu #MOLDPRES // Căsuța copilăriei, construită într-un copac de peste 150 de ani la Palanca

/ 15 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Nicolae Dabija, la 78 de ani de la naștere: Imagini rare din 1989 cu Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Leonida Lari și Ion Druță luptând pentru limba română și alfabetul latin

/ 13 Iulie, 2026

FOTO // Tradițiile și obiceiurile de vară au prins viață la Telenești, în cadrul Festivalului „Hora Sânzienelor”

/ 13 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Petre Ștefănucă, cercetătorul care a valorificat patrimoniul cultural al Basarabiei