Moldova va avea acces extins la fondurile de urgență UNESCO pentru protecția patrimoniului

Guvernul a aprobat aderarea la cel de-al doilea Protocol al Convenției de la Haga din 1954, un document care întărește mecanismele internaționale de protecție a patrimoniului în caz de urgență, transmite MOLDPRES.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat în ședința Executivului că Moldova este parte a Convenției încă din 1999, când a fost ratificat primul protocol, alături de alte peste nouăzeci de state.


„Acum urmează să aprobăm al doilea protocol. Documentul stabilește proceduri clare pentru prevenirea riscurilor, protecția bunurilor culturale și evitarea folosirii lor în scopuri neadecvate”, a precizat ministrul.


Un avantaj major al aderării este accesul la Fondul de Urgență pentru Patrimoniu al UNESCO, un instrument prin care Republica Moldova poate beneficia de sprijin financiar și expertiză tehnică în situații critice.


„Acest fond poate sprijini, chiar sprijină deja Moldova prin intervenții rapide în caz de urgență”, a subliniat Jardan.


Potrivit ministrului Culturii, prin acest pas țara își consolidează cooperarea cu UNESCO, cu statele membre și cu organizațiile internaționale specializate în protecția patrimoniului cultural mobil.

Convenția de la Haga din 1954 este primul tratat internațional dedicat exclusiv protejării bunurilor culturale în caz de conflict armat. După conflictele din anii ’90, comunitatea internațională a constatat că sistemul inițial nu mai era suficient pentru a preveni distrugerea intenționată a patrimoniului. Astfel, în 1999 a fost adoptat cel de-al doilea Protocol, care modernizează Convenția și introduce reguli mult mai stricte pentru protejarea monumentelor, siturilor arheologice, muzeelor, arhivelor și altor bunuri culturale de importanță majoră.

Cel de-al doilea Protocol introduce protecția consolidată pentru obiective de importanță excepțională, stabilește interdicția utilizării bunurilor culturale în scopuri militare, impune statelor obligația de a preveni atacurile asupra acestora și prevede, pentru prima dată, sancțiuni penale pentru încălcări grave, precum distrugerea deliberată sau folosirea lor în operațiuni militare.

De asemenea, Protocolul obligă statele să ia măsuri de protecție încă din timp de pace și creează un Comitet internațional care monitorizează aplicarea regulilor și oferă asistență statelor.