S-au împlinit 125 de ani de la nașterea scriitoarei Olga Crușevan-Florescu
Chişinău, 5 iun. /MOLDPRES/. Astăzi s-au împlinit 125 de ani de la nașterea poetei, publicistei și traducătoarei Olga Crușevan-Florescu, informează MOLDPRES.
S-a născut la 5 iunie (după unele surse la 6 iunie) 1896 (deși până azi unele surse indică anul 1900), în cătunul Plosca, de lângă satul Pistruieni, județul Orhei (azi raionul Telenești). A plecat din viață în 1975, la București. Este fiica Ecaterinei și a lui Ivan Epaminonda Crușevan, nobil basarabean și proprietar al moșiei Pistruieni. Mama sa a decedat în timpul nașterii, iar de educarea fetiței s-a ocupat tatăl. Verișoară de al doilea cu Serghei Lazo. A fost rudă și cu Pavel Crușevan, publicist; cu Eugenia Crușevan, prima femeie avocat din Basarabia; cu Pavel Epaminonda Crușevan, ofițer.
Din 1911 până în 1914 își face studiile la Gimnaziul pentru fete Mariinsk din Odesa. Urmează Universitatea din Odesa, Facultatea de Litere (1914-1918). Face doctoratul în litere și filosofie la Lausanne (Elveția) și București. În 1940 susține teza de doctor cu tema „Istoria claselor sociale în Rusia”. Era poliglotă, cunoscând 11 limbi. A scris versuri, proză, dar un aport mare l-a adus pe tărâmul traducerii. A tradus proză, versuri, dramaturgie, eseu, împreună formând un număr imens de titluri.
Primele preocupări literare țin de perioada aflării sale la Odesa, aici scriind primele versuri. A publicat versuri și schițe pe paginile periodicelor „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Glasul Moldovei”, „Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, ș.a. A colaborat și la publicații pariziene, unde a publicat versuri în franceză: „Le moment”, „Le journal”, „Le petit journal”, „Les nouvelles litteraires”, „La criffe”. Dar a și tradus în franceză poezii de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Șt. O. Iosif ș.a. A semnat Olga Crușevan-Florescu, Olga Crușevan, Olga Cantacuzino.
În ceea ce privește versificația, i-a dat preferință pastelului. Motivele literare principale sunt: pământul, sămânța, conacul, vara, primăvara. A scris romanul „Năluca gliei” care a rămas în manuscris. În 1940 se refugiază în România, la București. Perioada de după 1944 este marcată de o muncă asiduă de traducătoare.
La București au văzut lumina zilei volumele „Crugul anului. Suită bucolică” (1970), consacrat Basarabiei și „Roata anului” (1973), consacrat României.
A fost membru al Institutului Francez de Înalte Studii, al Asociației Slaviștilor din România, membru fondator al Societății Scriitorilor Basarabeni și al Comitetului de conducere al acestei societăți. Premiul „La Guieterne” (pentru poezii originale în limba franceză), Premiul Academiei de Științe a URSS, pentru lucrarea originală în limba rusă „Valori literare în documentele societăților secrete din secolul XIX în Rusia”, mențiunea Academiei Române pentru versiunea română în versuri a romanului ”Pan Tadeuș” de A. Mickeiwicz, mențiunea Institutului Francez de Înalte Studii pentru opera poetică și de traducător ș.a. Conform propriei dorințe, a fost incinerată.
GALERIE FOTO // ClassFest 2026, deschis la Chișinău
FOTO // Chișinăul găzduiește cea de-a XV-a ediție „ClassFest Acting Lab”: teatru, experiment și dialog internațional
FOTO // Volumul „Asaltul limitelor”, o incursiune în viața și creația Eugeniei Bulat, lansat la Biblioteca Națională
VIDEO // Filmul „2438 KM sau Toate drumurile duc la Roma”, în curând în cinematografe. Regizorul Sergiu Prodan: „O comedie la care se plânge”
Astra Film revine Chișinău: trei zile de povești reale pe marele ecran
GALERIE FOTO // Personalitatea lui Emil Loteanu, evocată la 90 de ani
FOTO // „Ultimul romantic al filmului nostru”. Moștenirea cinematografică a regizorului Emil Loteanu, evocată de cineaști
Igor Grosu la 60 de ani de la fondarea formației „Noroc”: „Este un adevărat simbol al neamului nostru”
VIDEO // Raportul de activitate al Guvernului în primele 100 de zile. Dan Suruceanu: „Construim un sector cultural modern, ancorat în valorile și interesele noastre naționale”
GALERIE FOTO // Marele Emil Loteanu, în fotocronica MOLDPRES: Imagini rare de pe platourile de filmare la 90 de ani de la naștere
Președinta Maia Sandu, la concertul formației „Noroc”: „A ținut vie limba română și demnitatea unei generații care și-a câștigat independența”
Nota lui Vasile Tofan pentru Guvernul pe care îl conduce: De ce nu și-a acordat un calificativ mai mare
Salonul Național de Arte Contemporane: 85 de artiști plastici prezintă 85 de opere
FOTO // Cultura Cucuteni, redescoperită la Muzeul din Călărași printr-o dioramă 3D și tehnologii VR
Președintele Parlamentului, Igor Grosu: „Condamnăm atacurile Rusiei și vom continua investițiile în armata națională care să ne poată proteja”
„Rusia nu respectă Republica Moldova și pe oamenii ei și le pune viețile în pericol”: reacția MAE după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării noastre
Incidente raportate de cetățeni din Chișinău, Orhei și Florești, după ce o dronă a survolat neautorizat spațiul aerian al țării noastre
Președinta Maia Sandu, despre drona care a ajuns deasupra Chișinăului: „Rusiei nu-i pasă nici de neutralitate, nici de suveranitate și nici de viața umană”
Statele Unite oferă Republicii Moldova un sprijin de 1,5 milioane de dolari grant pentru consolidarea securității cibernetice
Vicepremierul Mihai Popșoi condamnă încălcarea spațiului aerian de către o dronă: „Rusia trebuie să înceteze acțiunile care pun în pericol Republica Moldova și securitatea regională”
SUA oferă Republicii Moldova un sprijin de 1,5 milioane de dolari pentru consolidarea securității cibernetice
Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost restricționat după zborul neautorizat al unei drone
Peste 50 de tineri au simulat activitatea parlamentară în cadrul celei de-a X-a ediții a Parlamentului Tinerilor
O dronă de tip Geran-2 a efectuat un zbor neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova
Vizită de lucru a secretarului de stat al Guvernului pentru reintegrare, Ivan Țurcan, în raionul Dubăsari
Un liceu din Rezina a fost renovat cu sprijinul SUA
Cărți din Republica Moldova vor completa colecția Bibliotecii Parlamentului European. Victor Negrescu: „Limba română, cultura și valorile europene ne unesc”
Moldova și Italia extind cooperarea pentru combaterea amenințărilor hibride
ANTA atenționează transportatorii că Estonia va închide trei puncte de trecere a frontierei cu Rusia de la 1 decembrie
Limba română și viitorul european al Republicii Moldova, pe agenda vizitei Maiei Sandu la Parlamentul European. Despre ce a discutat cu Roberta Metsola și cu eurodeputații