Uniunea Scriitorilor din Moldova: „Vladimir Beșleagă a fost o personalitate de referință a literaturii și culturii române din Basarabia”

Prin dispariția lui Vladimir Beșleagă, literatura română din Basarabia pierde nu doar un mare prozator și eseist, ci și un spirit lucid, critic și mereu preocupat de destinul cultural și identitar al spațiului dintre Prut și Nistru. Mesajul a fost transmis astăzi de Uniunea Scriitorilor din Moldova în memoria lui Vladimir Beșleagă, informează MOLDPRES.

Manuscrisele operelor scriitorului se păstrează, prin generozitatea autorului, în fondurile Muzeului Național al Literaturii Române, constituind o moștenire de preț pentru generațiile viitoare.


„Scriitorul Vladimir Beșleagă a fost o personalitate de referință a literaturii și culturii române din Basarabia. În aceste clipe de grea pierdere, ne exprimăm întreaga noastră compasiune față de familia îndurerată și întreaga comunitate literară. Memoria și opera lui Vladimir Beșleagă vor rămâne mereu vii, fiind un reper al demnității, profunzimii gândirii și artei literare autentice. Dumnezeu să-l odihnească în Pacea Sa luminată!”, se specifică în mesajul transmis de Uniunea Scriitorilor din Moldova.


Născut la 25 iulie 1931 în satul Mălăiești, Grigoriopol, Vladimir Beșleagă a fost fiul lui Vasile și al Fevroniei-Eugenia Beșleagă. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1955), unde a urmat și doctorantura, având ca temă de studiu creația romanescă a lui Liviu Rebreanu.

Debutul său literar s-a produs în anii ’60, iar romanul „Zbor frânt” (1966) a marcat o cotitură în literatura postbelică basarabeană, impunându-l drept o voce distinctă, preocupată de sensul existenței umane, de confruntările etice și frământările conștiinței. Alte romane esențiale, precum „Acasă” (1976, reeditat ulterior sub titlul „Nepotul și textul comentat”), „Ignat și Ana” și „Durere” (1979), au confirmat profunzimea și forța epică a operei sale.

Vladimir Beșleagă a fost un înainte-mergător al romanului psihologic în spațiul literar basarabean, remarcabil fiind volumul „Viața și moartea nefericitului Filimon…”, scris în anii ’60 și publicat abia în 1988. În cărțile cu tematică istorică, „Sânge pe zăpadă” (1985) și „Cumplite vremi” (1990, 2017), epica se împletește subtil cu eseistica, ilustrând o conștiință literară și civică profund angajată.

În perioada post-sovietică, Vladimir Beșleagă a adus în atenție tematica istorică și social-politică prin volumele „Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula” (2006), „Conștiința națională sub regimul comunist totalitar” (2008) și „Destine transnistriene” (2010). În anul 2024, apare cea mai recentă carte a lui Vladimir Beșleagă: „…o viață din/spre… Europa Liberă: interviuri, comentarii, jurnale, memorii”.

Activ și în viața publică, Vladimir Beșleagă a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). De asemenea, a ocupat funcții importante în Uniunea Scriitorilor din Moldova și a fost director al Muzeului Republican de Literatură „D. Cantemir”. A semnat eseuri, reflecții și note memorialistice în publicații culturale și literare de prestigiu.

Opera sa a fost recunoscută și apreciată pe plan național și internațional, fiind tradusă în mai multe limbi.

A primit Premiul de Stat al RSSM (1978), Premiul „George Bacovia” (1993), Premiul de Excelență (2004), precum și Premiile Uniunii Scriitorilor pe anii 2002 și 2014. În 1991, a primit titlul de „Scriitor al Poporului”, iar în 2003, „Ordinul Republicii” (distincție pe care a decis să o returneze).

Pentru a-i aduce un omagiu marelui scriitor Vladimir Beșleagă, ziua funeraliilor va fi declarată de președinta Maia Sandu zi de doliu național în Republica Moldova. În această zi, drapelele de stat vor fi coborâte în bernă, iar instituțiile publice și cetățenii sunt îndemnați să păstreze un moment de reculegere în memoria scriitorului care a marcat cultura și identitatea noastră națională.