ro

 

Cultură
21 August, 2026 / 06:10
/ 06 Februarie, 2025

Vinăriile subterane Cricova și Mileștii Mici au fost incluse în lista indicativă UNESCO

Vinăriile subterane ale Moldovei (Cricova și Mileștii Mici) au fost incluse în Lista indicativă UNESCO, la trei criterii simultan, informează MOLDPRES.

Potrivit Ministerului Culturii, decizia reprezintă un pas important pentru recunoașterea valorii universale remarcabile a vinăriilor subterane din țara noastră. Astfel, cele două obiecte de patrimoniu național mizează să revendice locul în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, reprezentând mărturii unice ale unei tradiții culturale (categoria III), întrucât oferă un exemplu excepțional al unui ansamblu arhitectural, tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă semnificativă din istoria omenirii (IV) și e un exemplu remarcabil de așezare umană tradițională, de utilizare a terenului reprezentativ pentru cultură și interacțiunea omului cu mediul (V).

„Republica Moldova se mândrește cu o moștenire culturală bogată și diversă, atât materială, cât și imaterială, cu tradiția producției și conservării vinului ca unul dintre aspectele sale cele mai notabile. Condițiile topografice și climatice ale Republicii Moldova au fost ideale pentru cultivarea viței de vie încă din cele mai vechi timpuri. Având în vedere amploarea cramelor subterane, organizarea inovatoare a depozitării vinului, precum și promovarea unică a viticulturii, Cricova și Mileștii Mici au devenit cele mai semnificative și atractive situri de patrimoniu din Republica Moldova. Aceste crame reprezintă un exemplu excepțional de patrimoniu industrial adaptat vinificației și turismului, făcându-le demne de nominalizare pe Lista Patrimoniului Mondial. Cramele Cricova și Mileștii Mici reprezintă o transformare și o adaptare unică a moștenirii industriale, creând cele mai extinse galerii de vin subterane din lume și cea mai completă colecție de sticle de vin la nivel global”, se spune în prezentarea celor două vinării în listă.

Republica Moldova este reprezentată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO de un singur sit – Arcul Geodezic Struve. Acesta este un sit transfrontalier, amplasat pe teritoriul a 10 state: Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina şi Moldova.


 
Ultimele Știri
/ 09 August, 2026

Forumul Diasporei // Ministrul Culturii a prezintat oportunitățile de finanțare pentru proiecte culturale și mobilitatea artiștilor

/ 09 August, 2026

Orașele din Republica Moldova se pot înscrie în cursa pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”

/ 08 August, 2026

Zilele Diasporei // „Autori basarabeni în lume”, expoziție de carte la Biblioteca Națională

/ 08 August, 2026

Forumul Diasporei // „Cele șapte minuni ale Moldovei” – proiectul care își propune să apropie copiii din diaspora de țara de origine

/ 06 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vladimir Herța - primul primar al Chișinăului după Unirea Basarabiei cu România

/ 05 August, 2026

Festivalul Lupilor revine la Orheiul Vechi cu trei zile de concerte și activități culturale

/ 05 August, 2026

Zilele Diasporei // Experiențe de viață și amintiri, reunite în volumul „Lumea în care am trăit” semnat de Iurie Cojocaru

/ 04 August, 2026

Zilele Diasporei // Din Franța, înapoi acasă prin carte: Dina Vrâncean a lansat volumul „O vacanță la Lipnic”

/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Maria Bieșu, vocea care a dus faima operei din Republica Moldova pe marile scene ale lumii

/ 03 August, 2026

GALERIE FOTO // Zilele Diasporei: povești, cărți și artă, care păstrează legătura cu Republica Moldova

/ 03 August, 2026

Zilele Diasporei s-au deschis cu lansări de carte și o expoziție de pictură: arta și cultura îi reunesc pe moldoveni acasă

/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Pantelimon Halippa - unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai generației Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918

/ 02 August, 2026

Scriitori și artiști din diaspora se reunesc în august la Biblioteca Națională în cadrul Zilelor Diasporei 2026

/ 01 August, 2026

Expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului”, deschisă pentru vizitatori la Muzeul Național de Istorie a Moldovei