ro
Economie
20 Mai, 2025 / 18:09
/ Acum 7 ore

Apicultura, un sector cu tendințe de creştere în Moldova: 80% din cererile pentru subvenții în avans vin de la apicultori

Apicultorii din Republica Moldova investesc şi inovează, reuşind să dubleze exporturile de miere. 80% din cererile pentru subvenții în avans vin de la apicultori, transmite MOLDPRES.

Potrivit lui Iurie Scripnic, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), „când vedem că 80% din cererile pentru subvenții în avans vin de la apicultori, înțelegem că acest sector este dinamic și pregătit de dezvoltare”.

„Dacă în primele zece luni ale anului 2023 am exportat doar 1300 de tone de miere, în primele 10 luni ale anului 2024 am ajuns la peste 3100 de tone. Asta înseamnă că mierea noastră câștigă încredere pe piețele externe, iar apicultorii moldoveni devin tot mai competitivi”, afirmă Scripnic.

Conform oficialului de la MAIA , în prezent, în ţară sunt în jur de 265 mii de familii de albine.

„Se investește, se muncește și asta bucură. Noi urmează să perfecționăm platforma BeeProtect. Totodată, lucrăm și la un „pașaport electronic” al stupinei, un document digital care va conține toate informațiile esențiale despre fiecare stup: locație, starea de sănătate a albinelor, tratamente aplicate și producția de miere. De asemenea, ne dorim ca elevii din școli să învețe că mierea e un aliment valoros și să o consume mai des. În acest sens, lucrăm la un program național prin care mierea să fie inclusă în meniul copiilor din școli”, a punctat Iurie Scripnic.

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în anul 2024, instituția a colaborat intens cu producătorii și exportatorii din sectorul apicol pentru a pune în aplicare noile modificări din legislația europeană.

„Producția apicolă din Republica Moldova este în continuă dezvoltare. Este cert faptul că piața Uniunii Europene este prioritară pentru producătorii de miere de albini și produse apicole de origine moldovenească”, a precizat ANSA.

De asemenea, instituția îndeamnă producătorii de miere de albini și produse apicole din Republica Moldova, care intenționează să exporte în Uniunea Europeană, să depună solicitare la ANSA pentru autorizare la export pe piața comunitară.

Anual, sectorul apicol produce în mediu 3 700 tone de miere de albini. Din acestea, se exportă producție în valoare de circa 70%. Piața principală pentru desfacerea producției apicole din Republica Moldova constituie Uniunea Europeană, unde anual ajung aproximativ 90% din exporturile moldovenești, adică aproximativ 2 200 tone de miere, conform evaluărilor pentru ultimii 3 ani.

În Republica Moldova există 9 421 de apicultori autorizați, care dețin pașaport al stupinei, dintre aceștia 3 319 dețin formă juridică de activitate.

Ziua Națională a Albinei, în premieră la nivel naţional

Anual, pe data de 20 mai, în Republica Moldova este marcată Ziua Națională a Albinei. Asta după ce deputații au votat anul trecut un proiect de completare a hotărârii Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă.

Propunerea de a institui sărbătoarea a venit din partea Asociației Naționale a Apicultorilor și are drept scop promovarea consumului de miere și produse apicole de către populație.

În țara noastră creșterea albinelor și producerea mierii reprezintă o îndeletnicire tradițională în majoritatea localităților din Republica Moldova.

„Promovarea sporirii consumului de miere de albine și a produselor apicole va contribui în timp la fortificarea sănătății populației, creșterea pieței de desfacere a mierii de albine și produselor apicole, inclusiv prin apariția noilor oportunități de colaborare între agenții economici din Republica Moldova și alte țări, implementarea celor mai avansate tehnologii şi bune practici de creștere a albinelor, producere a mierii și produselor apicole autohtone”, explică Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Ziua mondială a albinelor a fost instituită de Adunarea Generala a Organizației Națiunilor Unite în anul 2017 și se sărbătorește în fiecare an, la 20 mai, în scopul evidențierii importanței albinelor pentru umanitate și necesității protejării acestora, dar și a altor polenizatoare, care joacă un rol crucial în creșterea randamentului culturilor și promovarea siguranței alimentare.

Sistemul BeeProtect.md - protecţie pentru albini şi spor pentru apicultori

De asemenea, deja al treilea an, producătorii agricoli au obligativitatea să înregistreze lucrările de tratare a terenurilor cu produse fitosanitare și fertilizanți, iar apicultorii să își înregistreze familiile de albine pe o platformă online. În acest scop, a fost lansat sistemul informațional http://BeeProtect.md. Obiectivul principal este diminuarea riscului de apariție a intoxicațiilor la albine cu produse de uz fitosanitar. În acest sens, platforma are scopul de a garanta comunicarea și informarea reciprocă a producătorilor agricoli și a apicultorilor despre stropirea culturilor agricole și amplasarea stupinelor în apropierea terenurilor agricole.

Orice producător agricol, care planifică tratări a culturilor cu produse de uz fitosanitar (PUF), are obligația de a se înregistra în sistemul BeeProtect.md și de a indica pe hartă hotarele terenurilor pe care acestea vor fi efectuate. Cu cel puțin două zile înainte de stropire, agricultorii vor notifica despre data și ora stropirii planificate, cu indicarea terenului și a culturii, precum și denumirea produsului fitosanitar.

La rândul lor, apicultorii trebuie să se înregistreze în sistemul BeeProtect.md, să indice pe hartă locul amplasării stupinelor în staționar sau în pastoral, perioada aflării în pastoral și numărul de familii de albine. În cazul în care un agricultor planifică lucrări de tratare, acesta va indica în sistem lucrările planificate cu cel puțin 48 de ore înainte. Toți apicultorii din raza de 7 km vor primi notificarea pentru a întreprinde măsurile de protejare a albinelor pentru intervalul de ore din data indicată de către agricultor.

Anual, pe teritoriul Republicii Moldova sunt constatate cazuri de intoxicare în masă a albinelor. Acest fapt provoacă daune apicultorilor, afectând, în cele din urmă, întreg sectorul agricol, dar și consumatorii de miere naturală. Potrivit estimărilor, cazurile de intoxicare a albinelor pot provoca pierderi de la 60 la 100% din efectivul de familii ale unei stupine, în situația în care pierderile financiare la fiecare familie de albine, din perspectiva investițiilor și a profitului ratat, pot fi de până la 6,000 lei.

În același timp, polenizarea culturilor agricole de către albine poate contribui la creșterea recoltelor pomilor fructiferi, legumelor, rapiței, florii soarelui cu 40-60 la sută.

Sistemul informațional a fost elaborat la inițiativa Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova, cu implicarea plenară a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Asociațiilor de agricultori, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Agenției de Guvernare Electronică, cu suportul financiar oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

Conform noilor prevederi ale Codului Administrativ al Republicii Moldova, neînregistrarea stupinelor de către apicultori, a lucrărilor de tratare de către agricultori, precum și introducerea datelor incorecte, va atrage după sine anumite sancțiuni.

Apicultura (din lat. apis care înseamnă albină) este o ramură a zootehniei care studiază biologia și tehnologia creșterii și exploatării albinelor, în scopul obținerii de producții apicole ridicate și a sporirii producției de semințe la plantele agricole entomofile. Datorită particularităților biologice specifice, albinele furnizează omului importante produse, iar prin acțiunea de polenizare încrucișată a plantelor entomofile asigură însemnate sporuri de producție multor culturi agricole.

Pe parcursul întregii sale existențe, omul a vânat cuiburile de albine sălbatice și le-a luat mierea. Apicultorii au folosit stupii și au recoltat miere de la ei cu cel puțin 4500 de ani în urmă. Pe parcursul ultimelor decenii (din anii 1800 până în prezent), cunoștințele despre apicultură au crescut, ca urmare a cercetărilor efectuate de arheologi, filologi, oameni de știință din diverse domenii.

Cor. Lilia Grubîi