CONSTRUIM MOLDOVA // Premierul Vasile Tofan a prezentat proiectele strategice finanțate prin Planul de Creștere al Republicii Moldova: „O țară europeană nu se declară, o țară europeană se construiește”

Republica Moldova are 912 proiecte de investiții prioritare în domenii precum energia, infrastructura rutieră, educația, sănătatea, irigațiile și economia digitală, iar autoritățile își propun să accelereze implementarea acestora printr-un mecanism mai eficient de coordonare și monitorizare. Premierul Vasile Tofan a prezentat astăzi mai multe dintre proiectele strategice în cadrul evenimentului „Construim Moldova”, dedicat investițiilor realizate prin Planul de Creștere al Republicii Moldova, susținut de Uniunea Europeană, transmite MOLDPRES.


„Integrarea europeană nu înseamnă doar legi, nu înseamnă doar negocieri, înseamnă și investiții concrete, proiecte concrete care fac viața noastră mai bună. O țară europeană nu se declară, o țară europeană se construiește și asta vrem să facem”, a declarat Vasile Tofan la deschiderea evenimentului.


Premierul a explicat că autoritățile au ales să organizeze prezentarea în afara sediului Guvernului pentru a arăta concret investițiile și rezultatele acestora, nu doar pentru a vorbi despre planurile de dezvoltare.


„Când suntem într-un stat european, foarte multe lucruri ni se par firești. Un drum bun, o companie competitivă, lumină care este firească și nu se stinge niciodată, încălzire eficientă și alte lucruri. Și sunt lucruri firești care au fost construite timp de decenii. Noi nu avem decenii la dispoziție. Vrem să închidem acest decalaj în câțiva ani și de asta avem această oportunitate istorică care se numește Planul de Creștere”, a afirmat premierul.


Potrivit lui Tofan, Planul de Creștere este principala sursă de finanțare pentru o parte dintre investițiile prioritare ale țării. Finanțarea europeană este condiționată de realizarea reformelor asumate de autorități, iar proiectele se află în etape diferite de implementare, de la studii de fezabilitate până la lucrări în desfășurare sau finalizate.

Premierul a menționat că aproximativ 425 de proiecte sunt deja implementate sau în curs de realizare, dintre care 374 sunt investiții locale, iar 177 au fost finalizate. Republica Moldova a primit deja circa 500 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, inclusiv o tranșă de 157 de milioane de euro acordată în baza reformelor realizate, a precizat oficialul.

Pentru a ilustra modul în care sunt utilizate fondurile, premierul a enumerat mai multe proiecte realizate în localitățile țării. Printre acestea se numără stațiile de epurare din Zăbriceni, raionul Edineț, cu o capacitate de procesare de 200 de metri cubi de apă pe zi și investiții de aproximativ opt milioane de lei, precum și lucrările de alimentare cu apă și infrastructură din Hâjdieni și Vlădeni.

De asemenea, Vasile Tofan a menționat reparația unui drum din raionul Nisporeni, care nu fusese renovat de aproximativ 20 de ani, modernizarea grădiniței „Licurici”, prima creșă pentru copiii sub trei ani din Hâncești și renovarea a patru grădinițe din Chișinău. Au fost enumerate și drumuri modernizate spre instituții de învățământ și servicii publice din mai multe localități, precum și vouchere acordate pentru modernizarea aparatelor electrice.


„Așa se construiește Moldova, acolo merg banii din Planul de Creștere”, a spus premierul.


Totodată, șeful Guvernului a subliniat că obținerea finanțării nu este suficientă dacă proiectele nu sunt realizate la timp și în limitele bugetelor stabilite.


„Trebuie să putem livra la timp și în buget. Repede, bine, cu costuri eficiente. Planul de Creștere vine cu finanțarea, dar e de partea noastră să ne asigurăm că putem livra aceste proiecte la timp”, a declarat Vasile Tofan.


Pentru a reduce întârzierile provocate de procedurile de avizare, licitații, contestații și lipsa de coordonare dintre unitățile de implementare, Guvernul intenționează să consolideze capacitățile de gestionare a proiectelor într-o structură mai puternică, care să accelereze executarea investițiilor.


„Un singur obiectiv, ca proiectele să fie terminate, nu doar declarate”, a subliniat premierul.


Autoritățile își propun și să asigure transparența implementării. Potrivit lui Tofan, cetățenii și jurnaliștii vor putea consulta informații despre stadiul fiecărui proiect și vor putea solicita explicații atunci când apar întârzieri.

În discursul său, premierul a prezentat patru direcții prioritare de investiții în sectorul energetic: modernizarea rețelelor de termoficare din Chișinău, creșterea eficienței energetice a clădirilor, dezvoltarea interconexiunilor electrice cu statele vecine și modernizarea Rețelei Naționale de Electrificare.

Tofan a menționat că, deși sectorul privat a contribuit la dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei, precum și eficientizarea clădirilor publice, necesită intervenția statului.


„Noi nu putem controla prețul național la energie, dar putem controla calitatea infrastructurii noastre și eficiența acesteia”, a declarat premierul.


În ceea ce privește termoficarea capitalei, oficialul a afirmat că aproximativ 20% din energia termică se pierde în rețea, din cauza conductelor învechite. Planul prezentat prevede modernizarea a circa 24 de kilometri de rețea, construirea unui rezervor de stocare a energiei termice și instalarea a 12 centrale termice descentralizate, cu o capacitate totală de aproximativ 11 megawați. Unele dintre acestea ar urma să utilizeze biomasă produsă din resturi agricole.

Potrivit estimărilor prezentate de premier, proiectele de modernizare a sistemului de termoficare ar putea permite economisirea anuală a aproximativ patru-cinci milioane de metri cubi de gaze naturale.

O altă direcție vizează eficiența energetică a clădirilor. Vasile Tofan a afirmat că acestea consumă aproximativ de două ori mai multă energie pe metru pătrat pentru încălzire decât clădirile din Europa, iar programul de modernizare urmărește reducerea consumului energetic.


„Compensațiile pot să ne ajute într-o iarnă, dar compensațiile nu vor repara problemele structurale. Astfel de proiecte vor repara problemele structurale pe care le avem”, a declarat premierul.


Al treilea proiect strategic prezentat este linia electrică Bălți–Dnestrovsk, cu o lungime estimată de aproximativ 90 de kilometri și o capacitate de transport de 500 de megawați. Potrivit lui Tofan, interconexiunea ar permite importul de energie electrică din Ucraina atunci când aceasta este mai ieftină și ar crea posibilități de export către piața ucraineană.

Al patrulea domeniu ține de modernizarea Rețelei Naționale de Electrificare. Premierul a explicat că dezvoltarea capacităților de producere a energiei regenerabile, extinderea utilizării automobilelor electrice și instalarea sistemelor de stocare vor crește solicitările asupra rețelei. În acest context, sunt propuse lucrări de modernizare a cel puțin 14 sectoare și instalarea unor transformatoare noi pentru eficientizarea transportului energiei electrice.


„O țară europeană nu se declară. O țară europeană se construiește. Și astăzi vrem să vă arătăm care sunt planurile noastre pentru a accelera această construcție”, a conchis Vasile Tofan.


În continuarea evenimentului „Construim Moldova”, membrii Cabinetului de miniștri au prezentat proiectele prioritare din domeniile infrastructurii, educației, sănătății și altor sectoare incluse în Planul de Creștere al Republicii Moldova.

Planul de Creștere al Republicii Moldova este un program de sprijin financiar al Uniunii Europene, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, destinat accelerării dezvoltării economice, modernizării infrastructurii și susținerii reformelor necesare integrării europene a țării. Finanțarea este prevăzută pentru perioada 2025–2027 și este condiționată de realizarea reformelor asumate de autorități.

Planul urmărește mobilizarea investițiilor în domenii precum energia, transporturile, educația, sănătatea, agricultura, digitalizarea și dezvoltarea comunităților locale. Banii sunt destinați atât proiectelor de infrastructură și modernizare a serviciilor publice, cât și consolidării competitivității economiei și îmbunătățirii condițiilor de trai. Planul are trei componente principale: acordarea de sprijin financiar, facilitarea accesului companiilor moldovenești pe piața unică a UE și susținerea reformelor economice și instituționale. Pachetul poate finanța, între altele, modernizarea drumurilor și a rețelelor energetice, dezvoltarea spitalelor și școlilor, precum și sprijinirea întreprinderilor.

Potrivit Comisiei Europene, suma de 1,9 miliarde de euro include până la 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 520 de milioane de euro în sprijin nerambursabil. Debursările sunt condiționate de îndeplinirea etapelor de reformă convenite de Republica Moldova și Uniunea Europeană.