Principalele reforme economice, propuse de Guvernul Tofan: „Ambiția este ca Republica Moldova să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori”

Premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat principalele modificări pe care își propune să le implementeze viitorul Guvern pentru a accelera creșterea economică. Oficialul a declarat că prioritatea de pornire a Executivului este să readucă încrederea, energia și inițiativa în economie, iar „ambiția este ca Republica Moldova să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori”, informează MOLDPRES.


„Pesimismul e cea mai periculoasă boala a unei economii. Dacă antreprenorii nu au încredere, amână investițiile. Dacă oamenii nu văd oportunități, pleacă. Dacă instituțiile nu decid, capitalul merge în altă parte. De aceea, prioritatea de pornire a acestui Guvern este să readucă încrederea, energia și inițiativa în economie. Nu prin discursuri optimiste, ci prin decizii care le arată oamenilor că merită să investească, să muncească și să construiască aici”, a afirmat Vasile Tofan.


Premierul desemnat a subliniat că rolul Guvernului este să asigure reguli stabile, proprietate protejată, infrastructură, concurență corectă și acces la piețe.


„În ritmul actual, nu putem recupera diferența față de economiile europene. Nu putem finanța durabil salarii, pensii, spitale, educație, infrastructură și securitate doar distribuind aceleași resurse limitate. Trebuie să producem mai multă valoare aici, în Moldova. Valoarea economică nu se creează în ministere. Se creează în fabrici, în ferme, în companii IT, în ateliere, în construcții, în servicii și în întreprinderile mici și mari. Ambiția noastră este ca Republica Moldova să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. Această ambiție nu se măsoară printr-un slogan. Se măsoară în zilele necesare pentru a deschide și extinde o afacere, în costul conformării, în numărul de raportări, în timpul petrecut la vamă și în predictibilitatea controalelor”, a afirmat oficialul.


Premierul desemnat a menționat că până în anul 2028, interacțiunile fiscale și vamale prioritare trebuie să fie digitale. Principiul „o singură dată” trebuie aplicat efectiv: dacă statul deține o informație, nu o mai cere cetățeanului sau întreprinderii, a spus el.

Totodată, actele permisive și raportările vor fi revizuite, astfel încât o autorizație care nu protejează un interes public clar trebuie eliminată sau înlocuită cu o notificare.

O altă modificare vizează modul în care se fac controalele. Vasile Tofan a opinat că o întreprindere care lucrează corect nu trebuie controlată repetat doar pentru că este vizibilă și ușor de găsit, în timp ce activitățile cu risc ridicat rămân în afara atenției.


„Și vreau să spun un lucru foarte clar. Într-un litigiu fiscal obișnuit, statul nu trebuie să vină cu mascați la șase dimineața peste un antreprenor, în fața copiilor și a familiei sale. Forța statului trebuie folosită acolo unde există un pericol real – crimă organizată, violență, fraudă gravă – nu ca instrument de intimidare într-o dispută contabilă sau fiscală de rutină. Legea trebuie aplicată. Dar trebuie aplicată proporțional și cu bun-simț”, a afirmat premierul desemnat.


Un alt aspect la care s-a referit Vasile Tofan este digitalizarea serviciilor. Potrivit lui, până în 2029, zece dintre cele mai importante evenimente de viață și de afaceri trebuie digitalizate complet – de la cerere până la decizie – iar serviciile publice prioritare trebuie să fie disponibile online.

La fel, Vasile Tofan a optat pentru extinderea garanțiilor și creditelor investiționale, dezvoltarea fondurilor de investiții și de capital de risc și atragerea capitalului privat alături de banii publici și europeni.

Un alt obiectiv setat vizează ca exporturile de produse și servicii tehnologice să ajungă la două miliarde de euro până în 2029, comparativ cu valoarea de aproximativ un miliard de euro în prezent.


„Cel puțin zece companii locale vor fi pregătite pentru listare la bursă. Vom crea și instrumente prin care economiile diasporei să poată finanța companii și proiecte productive din Republica Moldova. Piața noastră internă este mică. Tocmai de aceea, o companie construită aici trebuie să poată ajunge repede pe piața europeană. Accesul juridic la piața unică nu este suficient. Un producător trebuie să poată testa și certifica în Moldova, la un cost rezonabil, că produsul său respectă standardele europene. Vom investi în laboratoare, certificare și infrastructura calității. Vom digitaliza serviciile vamale și vom reduce costurile pentru operatorii care respectă regulile”, a spus Vasile Tofan.


De asemenea, și diplomația va avea obiective economice.


„Misiunile din piețele prioritare vor avea planuri anuale privind investițiile și exporturile. Nu vom evalua o ambasadă doar prin numărul de întrevederi organizate. Contează și câte investiții a facilitat, câte probleme ale exportatorilor a rezolvat și ce piețe a ajutat să fie deschise”, a spus oficialul.


În ceea ce privește deficitul bugetar, Vasile Tofan a afirmat că până în 2029, deficitul bugetar raportat la PIB trebuie redus cu cel puțin două puncte procentuale față de nivelul din 2026, iar încasările fiscale, raportate la PIB, trebuie să crească cu cel puțin două puncte procentuale.


„Nu putem obține aceste rezultate punând mereu o presiune mai mare asupra acelorași contribuabili care deja plătesc corect. Trebuie să reducem economia informală, munca nedeclarată, salariile în plic și evaziunea. Trebuie să evaluăm excepțiile fiscale și să le păstrăm numai pe cele care produc un beneficiu economic sau social mai mare decât costul lor”, a accentuat Vasile Tofan.


El a optat pentru revizuirea sistematică a cheltuielilor publice, subliniind că „fiecare leu cheltuit pentru o structură care dublează funcția alteia este un leu care nu ajunge într-o școală, într-un serviciu medical, într-un drum sau într-un serviciu social”.

Referindu-se la reforma fiscală, premierul desemnat a menționat că aceasta este necesară, însă va fi consultată pe larg, iar deciziile vor fi explicate.


„Nu voi promite că taxele și regulile fiscale nu se vor schimba. Avem nevoie de reformă fiscală. Ar fi neserios și iresponsabil să pretindem contrariul. Pot însă să îmi asum că schimbările vor fi consultate, că deciziile vor fi explicate și că nu vom trata întreprinderile corecte ca pe cea mai simplă sursă de venit suplimentar. Orice modificare importantă va fi analizată după trei criterii: efectul asupra investițiilor, asupra locurilor de muncă și asupra veniturilor publice”, a spus Vasile Tofan.


Pentru a susține dezvoltarea economică, Vasile Tofan a subliniat necesitatea ca investițiile publice trebuie să crească de la aproximativ 0,9% la 2% din PIB în următorii doi ani.


„Dar nu avem nevoie de mai multe șantiere începute și înghețate. Avem nevoie de proiecte bine pregătite, finanțate integral și finalizate la timp. Un drum neterminat, un spital fără personal sau o rețea de apă fără operator nu reprezintă un rezultat”, a spus oficialul.


În același timp, potrivit lui, cei 1,9 miliarde de euro acordați de UE prin Planul de Creștere trebuie transformați în drumuri, poduri, sisteme de apă, infrastructură energetică, spitale, școli și condiții mai bune pentru investiții.