Proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, prezentat în Parlament. Ministra Victoria Belous: „Susținem munca, încurajăm investițiile și taxăm viciile”
Proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 a fost prezentat astăzi în Parlament de ministra Finanțelor, Victoria Belous. Oficialul a subliniat că prin modificările formulate, autoritățile își propun să susțină munca, să încurajeze investițiile și să taxeze mai mult viciile. Calculele efectuate relevă că noua politică fiscală va aduce suplimentar la buget circa 5,1 miliarde de lei, informează MOLDPRES.
„În orice stat, și Republica Moldova nu este excepție, instituțiile statului, școli, spitale, drumuri, modernizarea infrastructurii se face în baza resurselor financiare. Aceste resurse financiare în majoritatea țărilor provin din impozite și taxe. Respectiv, contribuțiile cetățenilor se reflectă în calitatea serviciilor, în modernizarea infrastructurii. Prin politica fiscală 2027 încercăm să susținem munca, să susținem investițiile și să taxăm mai mult viciile, pentru ca să reușim o creștere echilibrată a poverii fiscale”, a declarat ministra Victoria Belous, la ședința Parlamentului.
Scutire personală majorată
Cea mai importantă modificare vizează majorarea scutirii personale de la 29 700 la 40 020 lei, și respectiv scutirea personală majoră pentru persoane cu grad de invaliditate de la 34 620 la 40 020 lei anual.
„Această creștere a scutirii personale va lăsa cu circa 1236 de lei anual mai mult în buzunarul fiecărui contribuabil care are venituri impozabile. Costul acestei măsuri este semnificativ pentru bugetul public național, deoarece prin această măsură nu se vor încasa circa 780 milioane de lei la bugetul public național”, a explicat ministra Finanțelor.
O altă măsură vizează cota pentru creșterea de capital, care va rămâne la 12%, dar se va aplica integral, fără reducerea de 50% din suma excedentară.
„Venim cu modificări în parte ce ține de creștere de capital. În prezent, creșterea de capital se impozitează cu doar 50% din venitul impozabil câștigat. Prin măsura propusă în politica fiscală încercăm să taxăm în mod echitabil venitul din creșterea de capital la cota de 12%. Menționez că nu se impozitează creșterea de capital provenită din înstrăinarea locuinței de bază și autoturismelor care se află în proprietate mai mult de trei ani de zile. În domeniul creșterii de capital și înstrăinării imobilelor aveam mai multe probleme. Cea mai mare problemă care până acum am observat-o la cetățeni, cei care aveau o singură locuință și din eroare nu își stabileau domiciliu, la înstrăinarea acestei locuințe se pomeneau că aveau de achitat impozit pe venit chiar dacă făceau și reparații și această locuință era de fapt singura locuință. Prin politica fiscală 2027 încercăm să protejăm acei cetățeni care au o singură locuință și care de fapt doar dintr-o eroare nu își au stabilit domiciliul. Venim cu modificare prin care spunem că constituie locuință de bază și respectiv nu se va impozita venitul obținut din creșterea de capital, dacă aceasta este singura locuință deținută în proprietate și cetățeanul a deținut-o în proprietate mai mult de 3 ani de zile”, a afirmat șefa de la Finanțe.
Totodată, cota pentru dividende crește de la 6% la 8%, pentru profiturile generate începând cu 2027.
„Aceste două puncte procentuale se aplică pentru profiturile aferent anului 2027 și sperăm că prin această măsură să putem asigura încasări suplimentare la buget de 472 milioane de lei. În prezent, în cazul în care o persoană juridică donează unei persoane fizice, persoana juridică reținea la sursă 6%. Considerăm că orice sursă de venit trebuie să fie impozitată echitabil, indiferent că este din muncă sau din alte surse. Propunem uniformizarea acestor venituri să fie taxate la cota generală de 12%”, a spus ministra.
Taxă de 6 la sută pentru vicii
Pachetul prevede și instituirea unei taxe de viciu de 6% pentru participarea la jocurile de noroc și loterii, aplicată mijloacelor depuse pentru alimentarea conturilor de joc, respectiv prețului biletelor de loterie. Măsura are drept scop inclusiv compensarea costurilor sociale generate de industria jocurilor de noroc pentru sistemele publice de sănătate și asistență socială.
„Prin politica fiscală 2027 încercăm să taxăm viciile, inclusiv ca o sursă suplimentară de încasări la buget. Prin acest mecanism nu va fi afectat fiecare cetățean, doar cei care joacă în loterie sau în jocuri de noroc. Introducem o taxă de 6% pentru persoanele care participă la jocuri de noroc sau cumpără bilete de loterie online sau fizic. Baza de calcul pentru această taxă reprezintă sumele depuse pentru alimentarea conturilor de joc și prețul biletelor de loterie. Va reține taxa și o va vira la buget organizatorul jocurilor de noroc sau compania care încasează acești bani. Sperăm ca prin această taxă de viciu încasată să putem asigura în anul 2027 încasări suplementare la buget de circa 500 de milioane de lei”, a argumentat Belous.
Susținerea investițiilor
Prin măsurile propuse la politica fiscală 2027, autoritățile își propun să susțină în continuare investițiile și întreprinderile mici și mijlocii. În acest sens, cea mai importantă măsură este continuarea cotei zero a vacanței fiscale pentru profitul nedistribuit.
„Această prevedere a fost introdusă începând cu anul 2023. Pentru predictibilitate pentru mediul de afaceri propunem instituirea acestui mecanism până în anul 2029. Pragul actual a fost cifra de afaceri 100 de milioane de lei lunar. Ne propunem extinderea acestei facilități pentru companiile mijlocii, care au vânzări de până la 200 de milioane de lei. Vor putea beneficia de această prevedere toate companiile care practică activitate de întreprinzător și care nu-și retrag dividende sau nu acoperă cu profit pierderile anilor precedenți și au sub 249 de persoane angajate. Prin această măsură, susținem businessul cu 2,2 miliarde de lei anual”, a afirmat Victoria Belous, în plenul Parlamentului.
Totodată, pentru anul 2027 autoritățile propun introducerea unei taxe de solidaritate cu companiile care au un profit constant de la an la an și anume care practică activitate de întreprinzător prestând servicii financiare și în domeniul asigurării.
„Se propune ca în perioada fiscală 2027 cota impozitului pe profitul din activitate de întreprinzător să fie majorată cu 50% și să constituie 18%. Sunt vizate instituțiile financiare, organizațiile de creditare nebancară și companiile de asigurări precum și casele de schimb valutar. Prin această măsură, în anul 2027 sperăm să asigurăm încasarea a 448 milioane de lei suplementar la buget”, a argumentat ministra.
Aplicarea TVA: modificările propuse
În ceea ce privește Taxa pe Valoare Adăugată /TVA/, proiectul vizează menținerea cotei de 8% pentru pâine, lapte, unele legume și fructe proaspete, crescute în Moldova și produse de strictă necesitate, dar și extinderea cotei reduse de 8% pentru ouă și carne de pasăre.
„Propunem introducerea unei cote intermediare, mai mică decât cota standard. Aici păstrăm cota de 8% pentru produsele importante în pachetul de consum a fiecărui cetățean și anume legume și fructe proaspete crescute în Republica Moldova, pâine și produse lactate și mai nou propunem introducerea în acest pachet cu cota redusă a ouălor de găină și a cărnii de pasăre, pentru a asigura o sursă de proteină fiecărui cetățean la un cost cât mai mic”, a spus ministra.
La fel, va fi introdusă o cotă redusă de 12% pentru producția de zootehnie, fitotehnie, horticultură și unele fructe proaspete, menținând însă un regim preferențial față de cota standard. Cota TVA pentru HoReCa crește de la 8% la 12%, cu menținerea regimului preferențial față de cota standard.
De asemenea, autoritățile propun aplicarea de la 1 aprilie 2027 a cotei de 8% TVA pentru consumul casnic de gaze naturale de până la 150 m³ lunar pentru fiecare locuință.
„La cota actuală și la prețul deja în vigoare majorat, valoarea TVA în preț reprezintă 1,50 lei până la 150 de m3. Consumul mediu pentru perioada caldă a anului este 10-15 m3 lunar. Consumul în perioada rece este între 150-200 m3 lunar. Respectiv, în perioada caldă anului mai-septembrie, practic nimeni nu va fi impactat de această majorare. Dacă să estimăm impactul pentru perioada rece anului, pentru primii 150 m3, impactul nu va fi. Pentru cantitatea consumată peste 150 m3 și la prețul actual se aplică un TVA suplimentar de 2,26 lei pentru fiecare m3. Guvernul deja a confirmat că va continua programul de susținere a persoanelor vulnerabile pentru a diminua impactul tarifului la gaz și la energie”, a subliniat oficialul.
Pentru energia electrică, va fi și menținută scutirea de TVA cu drept de deducere, plafonată la 100 kWh.
„Prin politica fiscală 2027 propunem un regim modificat de taxare a energiei electrice. Astfel, se propune menținerea regimului de impozitare la cota 0 a energiei electrice către cetățeni pentru consumul lunar pentru fiecare punct de consum de până la 100 kW. În mediu, consumul anual este 140 kW conform datelor ANRE. Astfel, până la 100 kW cota TVA va fi 0, impact nu va fi. Consumul care va trece de 100 kW va avea o sumă de 70 de bani suplimentar la kW”, a argumentat ministra.
O altă măsură vizează mărfurile importate prin vânzări la distanță, cu valoarea de până la 150 de euro per colet. În cazul acestora, se introduce un regim special de TVA și o taxă de gestionare de 12 lei per colet.
„Taxa pentru colete se propune să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2027, dar nu de la 1 octombrie 2026”, a spus Victoria Belous.
Accize majorate gradual
Documentul mai prevede creșterea graduală a accizelor în următorii trei ani, cu scopul de a oferi predictibilitate atât mediului de afaceri, cât și planificării bugetare.
Astfel, pentru produsele din tutun, majorarea va fi de 20% în 2027, și de 15% în 2028 și 2029; pentru cartușele și rezervoarele de țigări electronice, creșterea va fi de 15% în 2027, respectiv 10% în 2028 și 2029. Totodată, va fi introdusă acciza pentru lichidele fără nicotină destinate țigărilor electronice, iar coeficientul pentru prețul de referință al țigaretelor va fi revizuit de la 1,46 la 1,57. La fel, proiectul reglementează introducerea accizei pentru unele băuturi nealcoolice carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori, băuturi energizante și articole pirotehnice de divertisment.
„Cea mai mare majorare se propune la acciza la tutun și produsele conexe. De asemenea, o majorare mai semnificativă se propune pentru motorină de 20% Aici vreau să anticipez unele întrebări. În primul rând, Guvernul examinează posibilitatea și ne dorim ca această majorare de 20% pentru agricultori să nu le genereze impact, iar prin programele de subvenționare AIPA ne propunem ca pentru agricultori să restituim integral această sumă majorată începând cu anul 2027. (...) O majorare cu 20% nu crește automat prețul motorinei cu 20%”, a accentuat ministra Finanțelor.
Totodată, proiectul vizează majorarea cu 10% a accizei pentru autoturismele cu motor cu ardere internă și instituirea accizei pentru autoturismele exclusiv electrice, calculată în funcție de masa vehiculului, cu menținerea cotei de până la 25% pentru cele electrice și hibrid plug-in.
Autoritățile mai propun introducerea unei noi accize pentru băuturile carbogazoase cu zahăr și îndulcitori comercializate pe piața internă, precum și pentru băuturile energizante. Mărimea accizei pentru anul 2027 se propune să fie 1,60 lei pentru un litru. Pentru 2028-2029 această acciză va crește cu 10%.
„Mai propunem introducerea unei accize noi pentru articolele pirotehnice. Această măsură, pe lângă scopul de încasări la buget, are și un scop social de a demotiva consumul produselor cu risc sporit pentru sănătate, inclusiv articolele pirotehnice cu daune și pentru mediu”, a menționat ministra.
Măsurile propuse la accize urmează să aducă încasări suplimentari de 2,7 miliarde de lei la buget, conform calculelor autorităților.
Alte modificări vizează administrarea fiscală, prin digitalizarea și eficientizarea proceselor, clasificarea încălcărilor în funcție de gravitate și aplicarea unor amenzi proporționale. Restanțele de până la 20 de lei per clasificație economică vor fi anulate automat.
Totodată, va fi simplificat impozitul pe avere, prin stabilirea unui prag de 4 milioane de lei pentru valoarea estimată a bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv a caselor de vacanță. Cota de 0,8% va fi aplicată doar asupra valorii care depășește acest plafon.
În ceea ce privește taxele locale, modificările urmăresc consolidarea predictibilității, transparenței decizionale și proporționalității în stabilirea cotelor de către autoritățile publice locale. Pentru taxele rutiere, termenul de achitare a taxei anuale va fi corelat cu data inspecției tehnice periodice a vehiculului.
Impactul bugetar pozitiv direct estimat al măsurilor este de circa 5,1 miliarde de lei, dintre care: 820 milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde de lei din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize.
După prezentarea proiectului, ministra Finanțelor a răspuns la întrebările deputaților privind modificările propuse. Sesiunea de întrebări-răspunsuri va fi urmată de votul deputaților asupra proiectului.
Prim-ministrul Vasile Tofan invită companiile europene să investească în Republica Moldova
Companii din Republica Moldova își promovează fructele la Fruit Attraction 2026, la Madrid
Guvernul a aprobat Regulamentul resursei informaționale „Trezoreria”
Guvernul propune cote minime pentru achiziția publică de vehicule nepoluante
Moldova va avea un nou cadru pentru gestionarea mobilității urbane. Orașele vor trebui să planifice mai riguros transportul, parcările și spațiul public
Moldova are aproape 243 MWh de capacități de stocare a energiei. Investitorii au depus oferte pentru 305 MWh în proiecte noi
SFS confirmă autenticitatea notificărilor privind taxa pentru drumuri: aproape 85 de mii de contribuabili le-au primit
Euro și dolarul se depreciază
Ziua Națională a Vinului 2026, ediție record: 114 vinării și peste 116 mii de degustări
Expoziţiile MOLDAGROTECH & FARMER 2026 vor reuni peste 400 de participanți la Moldexpo
Primarii din Cahul au solicitat Ministerului Finanţelor clarificări privind noul sistem de salarizare
Republica Moldova a câștigat litigiul arbitral internațional inițiat de Rotalin Gas Trading
Apelul pentru subvenționarea primelor de asigurare în agricultură s-a încheiat. Au fost depuse 185 de cereri
Energocom a cumpărat energie electrică la un preț mediu de 157,42 euro/MWh în luna septembrie
Directoarea Biroului Fundației Konrad Adenauer din R. Moldova, Brigitta Triebel: „Dialogul din cadrul Forumului de Securitate trebuie să se transforme în acțiuni concrete”
Șefa Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Agne Gleveckaite: „Forumul de securitate a generat idei valoroase, care vor ajuta R. Moldova să devină mai rezilientă și mai sigură”
Premierul Vasile Tofan, către oamenii de afaceri: „Vrem să construim cea mai prietenoasă țară din Europa pentru antreprenori ”
Freelancerii au înregistrat venituri de peste 53 de milioane de lei în august
Secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija: „R. Moldova este ferm angajată pe calea spre UE și are determinarea de a face parte dintr-o Europă mai sigură”
FOTO // Erzincan, o destinație mai puțin cunoscută, cu peisaje impresionante în estul Turciei
Situația hidrologică critică din bazinul râului Nistru, discutată de experții pentru ocrotirea mediului
Calea Ferată din Moldova va majora cu 15% tarifele pentru transportul de mărfuri de la 1 noiembrie
Premierul Vasile Tofan, către reprezentanți CALM: „Trebuie să construim administrații locale puternice, capabile să atragă și să gestioneze fondurile europene”
Situația hidrologică a Nistrului și reabilitarea stației de epurare din Bender, discutate de experți de pe ambele maluri
Copiii din diaspora se pot înscrie la cursuri gratuite de limba română
Opt încălcări ale spațiului aerian al Republicii Moldova, înregistrate în ultimele zile. Cinci au provocat explozii la sol
Moldova Security Forum 2026 // Stanislav Secrieru: „Strategia Rusiei nu vizează doar câștigarea alegerilor, ci subminarea încrederii în democrație”
Viceprim-ministrul Valeriu Chiveri a avut o întrevedere cu oficiali lituanieni
VIDEO // Investiții de peste 4,5 milioane de lei pentru energie verde și drumuri în satul Susleni, Orhei
Republica Moldova este pregătită să deschidă următoarele patru clustere de negociere cu UE, afirmă Mihai Popșoi