Donald Trump amenință că va întrerupe schimburile comerciale cu UE în cazul unei asocieri cu Canada

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat miercuri că va întrerupe schimburile comerciale cu Uniunea Europeană, ca reacţie la proiectul acesteia de a face din Canada primul stat membru asociat al UE, relatează focus.de, preluat de digi24.ro și MOLDPRES.

„Mi se pare ridicol”, le-a spus el jurnaliştilor când a fost întrebat despre propunerea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Dacă fac asta, dacă voi considera că este un act ostil, voi impune taxe vamale foarte mari sau voi opri orice comerţ cu Europa”, a avertizat Trump.

Dacă UE ar acționa cu rea-voință, SUA ar impune „taxe foarte mari Europei”. Trump a mai spus însă că ar fi în regulă dacă intenția ar fi bună – fără a detalia ce criterii a folosit pentru a stabili acest lucru. În ceea ce privește Canada, el a afirmat pur și simplu că țara vecină a fost recent un „partener comercial teribil”.

SUA și Canada se află în prezent într-o dispută comercială blocată, care a escaladat recent. În conflictul tarifar cu UE, Statele Unite au ajuns la un acord vamal în urmă cu mai bine de un an.

Pe fondul deteriorării relațiilor cu Statele Unite, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri ca Canada să devină prima țară „membră asociată” a UE, în prezența prim-ministrului Mark Carney, care va ține joi un discurs în fața europarlamentarilor.

Ea a propus, de asemenea, ca această țară nord-americană să se alăture viitorului „Consiliu European de Securitate”, pe care îl dorește cu ardoare.

Canada, aflată în plin război comercial cu Statele Unite ale lui Donald Trump, caută noi parteneri. La rândul său, Europa, ale cărei relații cu Washingtonul sunt la fel de tensionate, caută sprijin pentru strategia sa de reechilibrare între cele două superputeri, China și Statele Unite.

„Privim lumea cu aceiași ochi: de la inteligența artificială la schimbările climatice, de la Arctica la geopolitică”, a subliniat Ursula von der Leyen, îndemnând Ottawa și Bruxelles să „construiască” un „viitor comun”. „Într-o lume mai periculoasă și mai divizată, Canada stabilește relații mai strânse cu parteneri de încredere”, a menționat, la rândul său, biroul lui Mark Carney într-un comunicat.

Statutul de membru asociat menționat în cazul Canadei nu este definit juridic de tratatele UE. Însă Germania a propus recent ca Ucraina să beneficieze de acesta. Berlinul sugerase atunci ca această țară să poată participa la anumite reuniuni ministeriale sau la summituri ale UE, fără a avea însă drept de vot.

După discuția cu Ursula von der Leyen, Mark Carney s-a deplasat în Regatul Unit, unde s-a întâlnit cu noul prim-ministru britanic, Andy Burnham. Cei doi au reafirmat voința lor de a „coopera în domeniul apărării și al comerțului”.

Concret, Canada și UE intenționează în special să-și consolideze parteneriatul, de la inteligența artificială până la energie. Afectate de taxele vamale americane și de concurența din partea Chinei, Bruxelles și Ottawa încearcă să valorifice un nivel de cooperare deja considerabil.

Schimburile comerciale dintre UE și Canada au crescut cu 80 % din 2016, grație intrării în vigoare a unui acord de liber schimb, care a eliminat aproape toate taxele vamale. Iar, în acest an, Canada a devenit prima țară care nu este membră a UE care a aderat la programul european de apărare SAFE. Cu toate acestea, mai există încă loc de îmbunătățiri, scrie Le Parisien.

Cele două părți vor analiza domeniile „în care avem capacități și nevoi complementare”, care sunt „strategic importante” pentru „a ne garanta suveranitatea”, precum energia, inteligența artificială și materiile prime critice, în special pământurile rare, a precizat săptămâna aceasta pentru AFP ambasadorul canadian la Bruxelles, Jonathan Wilkinson.

Ottawa speră, de asemenea, să încheie un acord care să permită Băncii Europene de Investiții (BEI) să finanțeze proiecte canadiene legate de minerale strategice, pentru a reduce dependența de China, a mai explicat ambasadorul canadian.

Printre posibilități se numără aplicarea integrală a acordului de liber schimb. Zece țări din UE, printre care Franța, Italia și Polonia, nu au ratificat încă acest acord, în parte din cauza protestelor din sectorul agricol.

Acest lucru limitează aplicarea sa, dispozițiile privind protecția investițiilor și soluționarea litigiilor rămânând, deocamdată, fără efect.

În plus, sunt în curs discuții pentru flexibilizarea normelor privind mobilitatea forței de muncă și pentru intensificarea schimburilor de studenți prin intermediul programului Erasmus, foarte popular în UE. Se discută, de asemenea, despre posibilitatea ca Ottawa să contribuie la împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei, participând la proiecte de apărare în favoarea Ucrainei.