Anatol Usatîi a prezentat rezultatele activității Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru anul 2020

Chişinău, 31 dec. /MOLDPRES/. Anatol Usatîi a prezentat rezultatele activității Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru anul 2020 
Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a prezentat astăzi, rezultatele activității instituției în anul 2020, în cadrul unui briefing de presă susținut de Prim-ministrul, Ion Chicu, și echipa guvernamentală. Anatol Usatîi și-a început discursul cu cele mai importante măsuri întreprinse de MEI în perioada crizei pandemice de COVID-19, care a provocat consecințe severe pentru economiile din întreaga lume, inclusiv pentru Republica Moldova.
Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, în perioada ianuarie-septembrie 2020, PIB-ul s-a diminuat cu 8,2% comparativ cu perioada similară a anului precedent. PIB-ul a fost influențat de impactul crizei pandemice asupra sectoarelor economiei naționale, printre care cele mai afectate au fost comerțul interior, HoReCa, industria prelucrătoare, transportul și depozitarea, construcțiile, serviciile.
Anatol Usatîi a trecut în revistă acțiunile realizate în perioada stării de urgență, menționând continuarea programelor pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor, administrate de ODIMM, dar și lansarea unor noi programe și produse, care să răspundă nevoilor urgente ale antreprenorilor în contextul crizei. Astfel, ca reacție rapidă la situația creată de criza pandemică și la propunerile parvenite din partea mediului de afaceri, a fost elaborat și lansat Programul de susținere a Digitalizării ÎMM-urilor. În cadrul acestuia au fost instruiți 466 de antreprenori, ulterior din cadrul primului apel de granturi au fost aprobate spre finanțare 180 de afaceri, în sumă totală de 11,36 mil. lei, care preconizează menținerea a peste 1000 de locuri de muncă. 
În scopul facilitării accesului la finanțe, Guvernul a alocat suplimentar 50 mil. lei pentru capitalizarea Fondului de Garantare a Creditelor cu  elaborarea unui nou Produs de garantare în contextul crizei. Instrumentul nou elaborat a fost aprobat și pus la dispoziția băncilor comerciale în luna septembrie. Totodată, în scopul susținerii companiilor agricole ce au suferit în urma secetei hidrologice, toate companiile agricole care solicită garanții financiare până la 31.03.2021 sunt scutite de la plata comisionului de garantare pentru o perioadă până la 31.12.2021.
Până la acest moment, 9 companii deja au beneficiat de suport în baza produsului elaborat în contextul crizei pandemice, fiind emise garanții în sumă totală de 6,8 milioane lei, care au facilitat acordarea creditelor în valoare de 18,1 milioane lei. În total pe parcursul anului 2020, până la data de 17.12.2020, sunt gestionate 240 garanții financiare în valoare totală de 135 milioane lei, care au facilitat acordarea creditelor în valoare de 407 milioane lei și au generat investiții în economie în valoare de peste 523 milioane lei.
În contextul pandemiei, pentru redresarea sectorului IMM, volumul resurselor financiare alocate prin programele de stat a fost majorat cu 84 % în raport cu nivelul bugetului planificat pentru 2020.
În total pe parcursul anului 2020, în cadrul programelor de stat, peste 15 mii de agenți economici sau potențiali antreprenori au beneficiat de cel puțin o măsură de suport în afaceri: consultații, mentorat individual, instruire antreprenorială, granturi pentru lansarea sau dezvoltarea afacerii, garanții financiare, evenimente de B2B etc. De asemenea, 870 de proiecte investiționale au fost aprobate spre finanțare nerambursabilă în sumă de 140,49 mil. lei. Potrivit estimărilor, urmare implementării proiectelor investiționale, vor fi create și menținute peste 2000 locuri de muncă. 
Mai mult, pentru facilitarea interacțiunii la distanță între Guvern, comunitatea de afaceri și consumatori, MEI a efectuat o analiză a constrângerilor imediate, a identificat măsurile stimulatorii și a aprobat o Foaie de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltarea comerțului electronic.
Ministrul Usatîi a menționat că efectele economice ale crizei pandemice s-au resimțit și asupra activităților din cadrul Zonelor Economice Libere (ZEL) și Parcurilor Industriale, însă eforturile de gestionare a situației au determinat o menținere stabilă a indicatorilor economici.
În acest sens, conform rezultatelor preliminare, numărul mediu scriptic al angajaților rezidenților la sfârșitul anului 2020 a înregistrat o creștere față de anul 2019, cu 360 persoane sau cu 2.0%. De asemenea, menționăm că investițiile efectuate în 2020, în cadrul ZEL-urilor au înregistrat o creștere de 4,6 % față de perioada similară a anului precedent. Deși activitatea economică a rezidenților s-a desfășurat în condiții de criză, impozitele și taxele achitate de către rezidenții zonelor economice libere au înregistrare o creștere cu 7,5% în 2020, față de perioada similară a anului precedent. Aceleași evoluții pozitive au fost înregistrate și în cadrul Parcurilor Industriale.  Numărul locurilor de muncă create a fost în creștere cu 200 de unități sau cu 5%, venitul din vânzări a înregistrat o creștere cu 3%, iar  taxele şi impozite achitate la buget de stat au sporit cu 5,6%.
De asemenea, prin HG 748 din 13.10.2020 a fost luată decizia de creare a 18 Platforme Industriale Multifuncționale (PIM) cu un buget total de 200 mil. lei, din care 50 mil. lei au fost aprobate pentru anul 2020. Până în prezent, au fost semnate 7 Acorduri memoranduri cu autoritățile publice locale privind crearea PIM-urilor în Glodeni, Briceni, Ceadîr-Lunga, Cimișlia, Ialoveni, Ocnița, Dondușeni. În aceste raioane au fost inițiate activitățile de planificarea a rețelelor tehnice și de producție. 
În discursul său ministrul s-a referit și la infrastructura drumurilor, menționând că, în pofida efectelor pandemiei asupra bugetului public național, Guvernul a menținut volumele investițiilor în infrastructură, fiind alocate în acest sens circa 1 605,7 mil. lei în Fondul rutier pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale. Astfel, a fost asigurată întreținerea de rutină a întregii rețele de 5857 km de drumuri naționale, inclusiv reparația periodică a 479 km de drumuri pentru un termen de serviciu 3-5 ani, reparația capitală a 81,6 km pentru un termen de serviciu de 15-20 ani și elaborarea proiectelor de reabilitare a drumurilor cu o lungime totală de peste 480 km.
De asemenea, a fost lansat Programul de reparație a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor „Drumuri 2020" pentru realizarea căruia a fost alocată suma de  1 375 mil. lei. Prin Program au fost reparate capital încă 63 km de drumuri naționale și reparate circa 900 km de drumuri comunale și străzi în cele peste 900 de primării din toată republica. De asemenea, prin intermediul Programului din sectorul drumurilor și Programului de îmbunătățire a drumurilor locale sunt în proces de implementare, cu finanțare din surse externe 27 contracte care presupun  reabilitarea, modernizarea sau extinderea a 20 sectoare de drumuri cu o lungime totală de peste 540 km, din care 140 km vor fi dați în exploatare anul curent.  În aceste scopuri bugetul prevede o alocație de 1 290 mil. lei. Lungimea totală a drumurilor reparate capital anul curent este de 284 km.
Cu referire la securitate și eficiență energetică, Anatol Usatîi a afirmat că în anul 2020, autoritățile naționale au dat startul implementării celui mai de anvergură proiect de infrastructură energetică, și anume construcția  LEA 400 kV Isaccea – Vulcănești – Chișinău și a stației Back to Back aferente. În contextul asigurării securității aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor din Republica Moldova, în 2020 a fost finalizată construcția gazoductului Ungheni-Chișinău. Totodată, în anul 2020, a fost finalizată implementarea a două proiecte majore de modernizare a infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) din mun. Chișinău și mun. Bălți, cu un buget cumulativ de cca. 50 milioane de euro.
Pe parcursul anului 2020, echipa Ministerului Economiei și Infrastructurii a elaborat 110 acte normative, dintre care  86 proiecte de hotărâri a Guvernului și 24 proiecte de legi. Politicile de intervenție au vizat micșorarea presiunii regulatorii asupra mediul de afaceri, protecția consumatorului si supravegherea pieței, normative și reglementări tehnice pentru construcții, drumuri, energetică, infrastructura calității, digitalizarea economiei, dezvoltarea turismului, securitatea energetică.