Discursul Președintei Maia Sandu în Parlamentul Letoniei

Dzimtā valoda ir māte, māte

Dzimtā valodā vīns vēl saldāks

Dzimtā valodā pasmejies pie sevis pats.

Veți recunoaște aceste cuvinte. Dar ele nu au fost scrise în letonă.

Au fost scrise în română.

În limba ta ți-e dor de mama, și vinul e mai vin, și prânzul e mai prânz. Și doar în limba ta poți râde singur, și doar în limba ta te poți opri din plâns.

Au fost scrise în română, de un poet moldovean numit Grigore Vieru, în anii ‘60. Pe atunci, sub regimul sovietic, limbii noastre i se dăduse un alt nume. A-i spune numele adevărat era un act de sfidare. O declarație că un popor există atâta vreme cât limba sa există.

În 1985, pe măsură ce Letonia își recăpăta independența, trupa Līvi a preluat acel poem și l-a pus pe muzică în letonă. Gândiți-vă la acest lucru. Două țări, două limbi care nu au rădăcini comune, dar care au împărtășit aceeași voință încăpățânată: refuzul de a fi suprimate.

Moldova este astăzi aici datorită acestei încăpățânări — refuzul de a accepta că locul nostru este oriunde altundeva decât acolo unde am aparținut dintotdeauna. În familia europeană.

Stimată doamnă Președintă, stimați membri ai Parlamentului,

Mă aflu în fața dumneavoastră în numele unui popor care duce aceeași luptă pe care ați dus-o și dumneavoastră — pe același front, într-o lume mai dură și mai instabilă. Recuperăm ceea ce ne-a fost luat.

În august 1939, doi oameni s-au așezat la masă la Moscova și au împărțit Europa pe hârtie. Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor națiuni, prin familii, prin vieți care nu au avut niciun cuvânt de spus. Ceea ce a stabilit a fost monstruos: că anumite popoare vor aparține unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată.

Letonia știe acest lucru până în măduva oaselor. Parlamentul dumneavoastră a fost dizolvat peste noapte. Țara dumneavoastră a fost ocupată. Familii întregi au fost urcate în trenuri spre Siberia — nu pentru că au comis crime, ci pur și simplu pentru că erau letone.

Povestea Moldovei este similară — și a fost scrisă de aceeași mână. Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin același protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră a fost redenumită. Istoria noastră a fost rescrisă. Legăturile noastre cu România și cu Europa au fost tăiate voit și sistematic.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Letonia avea claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus. Moldova a ieșit mai divizată — deceniile sub Imperiul Rus și apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conștiința de sine.

Un popor nesigur de sine nu poate cădea ușor de acord cu privire la unde îi este locul. Letonia a aderat la UE în 2004. Moldova a ezitat. Nu pentru că am fi fost mai puțin europeni. Ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat. Recuperăm acum.

Iar consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov nu vor fi pe deplin anulate — nu cu adevărat — până când fiecare țară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană. Protejată. Liberă. În sfârșit acasă.

Stimați membri,

Uniunea Europeană a fost ancora noastră în ultimele două decenii. Am depus cererea de aderare în 2022 — la doar câteva zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina. A fost modul nostru de a spune, fără ambiguitate, de partea cui suntem. Am deschis negocierile de aderare în 2024.

Vă ajungem din urmă. În ciuda campaniei susținute a Rusiei de a ne ține pe loc și în afara UE, oamenii din Moldova și-au făcut alegerea — nu o dată, ci de trei ori în doi ani: la referendumul constituțional în favoarea aderării la UE, la scrutinul prezidențial și la alegerile parlamentare. De fiecare dată presiunea a fost mai mare. Cu toate acestea, de fiecare dată, oamenii noștri au ales Europa.

Ne ținem de cuvânt.

În trei ani, Moldova a trecut de la o dependență de sută la sută față de gazul rusesc la zero. Reformăm justiția din temelii — evaluăm judecători și procurori, consolidăm instanțe care asigură răspundere reală în fața legii. Reformăm în profunzime sistemul de combatere a corupției. Închidem portițele legale pe care Rusia le-a exploatat, dotăm instituțiile noastre pentru a urmări finanțările ilicite și ne aliniem legislația, pas cu pas, la standardele europene.

Comisia Europeană spune că suntem cel mai bun elev din clasă. Iar noi ne mișcăm și mai repede.

Acesta este caracterul unei țări care și-a făcut alegerea și înțelege ce este în joc. Nu o țară care cere favoruri. O țară care cere ceea ce a avut Letonia: șansa de a încheia călătoria pe care deja a început-o.

Onorată asistență,

Letonia a făcut această călătorie în timp de pace. Noi o facem cu un război la ușă, cu o Rusie mai agresivă decât a fost în ultimele decenii și cu o lume mai instabilă decât și-ar fi dorit oricare dintre noi.

Pe acest fundal, Rusia a încercat să preia Moldova — nu prin forță, ci prin procesele noastre democratice. Iar în acest scop, alegerile sunt instrumentul perfect.

Strategia Moscovei a fost sistematică. Testată la alegeri regionale și locale. Ajustată. Apoi desfășurată pe deplin în campania noastră prezidențială și în referendumul pentru UE — care a trecut în ciuda interferențelor masive. Dar adevărata miză au fost alegerile parlamentare. Miza era să preia parlamentul, să instaleze un guvern controlat de Rusia, să zdrobească democrația noastră, să tragă Moldova înapoi într-o zonă gri și să o folosească împotriva Ucrainei și a Europei.

Ceea ce a făcut atacul atât de dificil de apărat a fost că a exploatat anume elementele care fac democrația demnă de apărat. Libertatea de asociere a devenit un instrument pentru a fabrica partide instantaneu — șapte partide finanțate de Kremlin înființate în trei ani, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Unul a fost declarat neconstituțional. Moscova a creat imediat clone. Una dintre ele a fost lansată oficial chiar la Moscova.

Libertatea de întrunire s-a transformat în proteste plătite — anchetatorii au găsit liste de participanți, rute de transport, plicuri cu bani. Pe măsură ce ziua alegerilor se apropia, oamenilor li se ofereau deschis până la trei mii de euro pe lună pentru a participa la proteste.

Libertatea religioasă a devenit un canal de recrutare — preoți trimiși în așa-zise pelerinaje în străinătate, revenind instruiți despre mesaje politice și influență pe rețelele sociale. Și chiar în ziua alegerilor, presa independentă și infrastructura electorală au fost supuse unor atacuri cibernetice — cu intenția clară de a crea percepția că guvernul, nu Rusia, interferează cu rezultatele.

Între timp, mașinăria de dezinformare a funcționat la scară industrială. Mesajul Kremlinului era că Europa înseamnă război, că guvernul vinde țara, că Președinta este implicată în trafic de copii. O fermă de troli cu 100 de conturi TikTok a acumulat peste cincizeci și cinci de milioane de vizualizări. Într-o țară de două milioane și jumătate de oameni.

Oficialii care protejau integritatea alegerilor au fost amenințați. Procurorii care investigau corupția electorală și judecătorii din acele dosare au primit amenințări cu moartea.

Toate acestea au fost susținute de fluxuri fără precedent de bani ilegali. Când canalele convenționale au fost blocate, operațiunea s-a mutat spre criptomonede. Un singur portofel cripto, descoperit de instituțiile noastre, conținea peste o sută de milioane de euro — fonduri direcționate către ferme de troli, mass-media false, proteste și cumpărare de voturi. Estimăm că Rusia a mobilizat fonduri ilegale echivalente cuaproximativ două procente din PIB-ul nostru pentru a influența acele alegeri — dublu față de cât a cheltuit pentru a distorsiona referendumul nostru cu privire la aderarea la UE cu un an înainte.

Ce am învățat este că instrumentul său cel mai periculos nu este cel care flutură deschis steagul rus. Acea amenințare este vizibilă — iar amenințările vizibile pot fi combătute.

Forma mai periculoasă de interferență nu vine întotdeauna îmbrăcată în culorile Rusiei. Uneori poartă hainele îndoielii rezonabile. Întreabă: de ce să cheltuim atât de mult pe apărare? Nu ar trebui să vorbim cu Moscova în loc să o confruntăm? Nu ne afectează aceste sancțiuni pe noi mai mult decât pe ei? Acestea nu sunt întotdeauna întrebări de rea-credință. Dar în mâinile greșite devin instrumente — unelte pentru a eroda voința unei societăți de a se apăra.

Și uneori scopul nu este alegerea candidatului Rusiei. Scopul este să genereze suficient zgomot, suficient cinism, suficientă oboseală, încât, în momentul deciziei, o societate să nu mai poată acționa cu claritate.

Ce ne protejează de toate acestea? Din experiența noastră: prevenția, expunerea și coerența. Un răspuns al tuturor structurilor și al întregii societăți. Toate instituțiile lucrând ca una. Jurnaliști care au mers sub acoperire pentru a arăta cum funcționează rețelele de influență rusă din interior. Și, mai presus de toate, instrumentul care s-a dovedit esențial — urmărirea banilor.

Urmăriți banii — și linia dintre democrația autentică și interferența malignă devine clară. Este acesta un partid finanțat de cetățeni sau de transferuri venite din străinătate? Este aceasta o dezbatere reală sau una amplificată de algoritmi și ferme de troli? Este acesta un protest născut din convingere sau alimentat de bani? Răspunsurile nu vin întotdeauna ușor. Dar vin.

Împărtășesc aceste lucruri pentru că Moldova a fost un laborator — și pentru că Rusia va învăța din eșecurile sale și își va calibra strategia pentru următoarea țintă. Forma concretă va fi diferită. Logica de bază nu.

Doamnelor și domnilor,

Astfel ajung la faptul că aderarea Moldovei la UE nu este doar despre Moldova.

Moldova are 1.200 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Ucraina rămâne scutul nostru. În fiecare zi în care Ucraina rezistă, Moldova rezistă. Suveranitatea ucraineană nu este separată de suveranitatea Moldovei, ci o asigură. Moldova nu va uita acest lucru.

Letonia a fost unul dintre cei mai principiali susținători ai Ucrainei încă din primele ore ale invaziei — oferind mai mult, raportat la dimensiunea sa, decât aproape orice altă țară. Pentru că înțelegeți, din memoria trăită, ce înseamnă când o putere imperială decide că un vecin nu are dreptul să existe. În numele Republicii Moldova vă spun: vedem acest lucru. Vă suntem recunoscători. Și suntem alături de dumneavoastră în această privință.

Adăpostim ucraineni, oferim ajutor umanitar, instruim genişti și ne facem auzită vocea în sprijinul Ucrainei la fiecare for internațional. Dorim să facem parte din coaliția de voință care să contribuie la securizarea Ucrainei după încheierea războiului.

Sprijinirea Ucrainei, ancorarea Moldovei în Uniunea Europeană și apărarea integrității democrațiilor noastre nu sunt trei obiective separate. Au aceeași logică strategică. O Europă serioasă în privința securității sale trebuie să fie serioasă și în privința vecinătății sale estice. Nu poate sprijini Ucraina cu o mână și, cu cealaltă, să lase națiuni democratice în zone gri. Și nu poate avertiza cetățenii despre forțele care încearcă să-i divizeze, lăsând în același timp acele forțe să aibă o țintă ușoară chiar la granițele sale.

Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Nu este un act de generozitate. Ci un act de coerență strategică.

Stimați membri,

Poemul lui Grigore Vieru a supraviețuit imperiului care a încercat să-l reducă la tăcere. A fost tradus în letonă și a devenit parte a renașterii dumneavoastră naționale. Nu este o coincidență sau o curiozitate. Ne spune un adevăr: am fost mereu de aceeași parte. Am fost ocupați de un imperiu pe care niciunul dintre noi nu l-a ales. Dumneavoastră v-ați regăsit drumul înapoi spre Europa. Noi suntem pe același drum — și aproape am ajuns.

Vocea Letoniei la Bruxelles poartă greutatea unei țări care a făcut această călătorie și nu a uitat ce este în joc. Folosiți vocea dumneavoastră— în Consiliul European, în fiecare sală unde se decide viitorul nostru. Nu doar pentru Moldova. Ci pentru că aceleași forțe care încearcă să împiedice Moldova să adere la UE vor încerca, în toate modurile posibile, să divizeze Europa. Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență.

Aproape am ajuns. Ajutați-ne să încheiem călătoria.

Paldies. Vă mulțumesc.