FOTO, VIDEO // Maia Sandu, în plenul Legislativului de la Riga: „Sprijinirea aderării Moldovei și apărarea democrației dumneavoastră sunt același act de rezistență. Suntem aproape de finalul acestui drum”

Chișinăul mizează pe sprijinul Letoniei în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a susținut un discurs în legislativul de la Riga, Saeima, în care a subliniat că Republica Moldova și Letonia au împărtășit un trecut asemănător, făcând parte dintr-un imperiu „pe care nu l-au ales”, transmite MOLDPRERS.

Acest trecut nu a împiedicat însă Letonia să adere, în 2004, la Uniunea Europeană. Șefa statului a evidențiat că, astăzi, vocea Letoniei la Bruxelles poartă greutatea unei țări care cunoaște foarte bine ce valori sunt în joc.

Maia Sandu a avertizat că aceleași forțe care încearcă să împiedice aderarea Republicii Moldova la UE vor încerca, în toate modurile posibile, să divizeze Europa.


„Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență”, a declarat Maia Sandu. 


Maia Sandu și-a început discursul cu versuri din poemul lui Grigore Vieru, „În limba ta”, recitate în letonă, engleză și română, subliniind că „poemul lui Grigore Vieru a supraviețuit imperiului care a încercat să-l reducă la tăcere”. În 1985, în perioada în care Letonia își recăpăta independența, trupa Līvi a transpus acel poem pe muzică, în limba letonă.

 




„Gândiți-vă la acest lucru. Două țări, două limbi care nu au rădăcini comune, dar care au împărtășit aceeași voință încăpățânată: refuzul de a fi suprimate. Moldova este astăzi aici datorită acestei încăpățânări — refuzul de a accepta că locul nostru este oriunde altundeva decât acolo unde am aparținut dintotdeauna. În familia europeană”, a declarat Maia Sandu.


Consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov nu vor fi pe deplin anulate până când fiecare țară afectată de această împărțire forțată nu va fi ancorată în Uniunea Europeană, a subliniat Maia Sandu.


„Letonia a aderat la UE în 2004. Moldova a ezitat. Nu pentru că am fi fost mai puțin europeni. Ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat. Recuperăm acum. Iar consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov nu vor fi pe deplin anulate — nu cu adevărat — până când fiecare țară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană. Protejată. Liberă. În sfârșit acasă.

În pofida încercărilor Rusiei de a ne descuraja, poporul Moldovei și-a demonstrat voința de trei ori timp de doi ani: la referendumul constituțional, la alegerile prezidențiale și la cele parlamentare. De fiecare dată, sprijinul a crescut. De fiecare dată, oamenii noștri au ales Europa, iar noi respectăm acest angajament”, a declarat Maia Sandu.


Oficialul a subliniat că, în decurs de trei ani, Republica Moldova și-a asigurat independența față de gazul rusesc, iar reformele în domeniile prioritare sunt în plină desfășurare.


„Am reformat sistemul judiciar din temelii: am evaluat judecătorii și procurorii și am creat instanțe cu responsabilitate reală. De asemenea, eliminăm vulnerabilitățile exploatate de Rusia și aliniem legislația națională la standardele Uniunii Europene. Comisia Europeană ne consideră unul dintre cei mai buni elevi ai clasei - intenționăm să muncim și mai mult. Nu cerem compasiune, ci o șansă - așa cum a avut-o cândva Letonia - de a duce până la capăt acest drum”, a remarcat Maia Sandu.


Președinta s-a referit la instrumentele utilizate de Federația Rusă în cadrul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, pentru a deturna parcursul european al țării.


„Rusia încearcă astăzi să preia controlul prin subminarea proceselor democratice, iar alegerile sunt instrumentul ideal. Scopul real a fost preluarea Parlamentului, instalarea unui Guvern controlat de Moscova, distrugerea democrației noastre și folosirea Moldovei împotriva Ucrainei și a Europei. Cel mai grav este că acest atac folosește chiar principiile democrației. Libertatea de exprimare a fost transformată într-un instrument de manipulare politică. În doar trei ani au apărut șapte partide finanțate de Rusia, fiecare dintre acestea pretindeau că reprezintă voința poporului. Când unul era declarat neconstituțional, apărea imediat altul - unul fiind creat chiar la Moscova. Libertatea la întrunire a fost deturnată - protestele erau organizate și plătite. Anchetele au descoperit liste de participanți, trasee și plicuri cu bani. Unii oameni primeau până la 3 000 de euro pe lună. Spațiul online a devenit un instrument de influență prin rețele sociale și propagandă coordonată. În ziua alegerilor, infrastructura electorală a fost ținta atacurilor cibernetice, pentru a crea impresia că fraudele vin din interior, nu din exterior. Dezinformarea a fost produsă la scară industrială. Narativele promovate susțineau că Europa înseamnă război, că statul va fi capturat și că liderii sunt implicați în acțiuni absurde. O rețea de sute de conturi pe platforme sociale a generat zeci de milioane de vizualizări într-o țară cu doar 2,5 milioane de locuitori. Estimăm că Rusia a investit în aceste alegeri aproximativ 2% din PIB-ul Moldovei - dublu față de cât a cheltuit pentru a distorsiona referendumul cu privire la aderarea la UE”, a spus oficialul.


Maia Sandu a vorbit despre importanța cooperării instituționale și înfăptuirea măsurilor ce ar preveni tentativele de ingerință ale Moscovei. Potrivit șefei statului, acțiunile necesită a fi realizate pentru a garanta securitatea întregii regiuni.


„Trebuie să distingem între dezbaterea autentică și manipulare. Nu orice protest este spontan și nu orice opinie este independentă. Uneori, aceste acțiuni sunt coordonate și finanțate. Spun toate acestea pentru că Moldova a fost un teren de testare, iar Rusia va învăța din greșeli și își va adapta strategiile. Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu este doar o chestiune internă. Moldova are o frontieră de 1200 de km cu Ucraina, care este scutul nostru. Letonia a fost una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei încă din primele ore ale invaziei. Republica Moldova oferă adăpost refugiaților, asigură fonduri și ajutor, instruim specialiști în deminare și ne alăturăm, în toate formele, sprijinului pentru Ucraina. De asemenea, facem parte din coaliția statelor care vor contribui la asigurarea securității Ucrainei după încheierea războiului”, a afirmat șefa statului.


Președinta a accentual că locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest parcurs țara noastră are nevoie de sprijinul Letoniei.


„Dumneavoastră v-ați întors deja spre Europa, iar noi parcurgem acum același drum și ne apropiem de finalul lui. Vocea Letoniei la Bruxelles poartă cu sine experiența statelor care au parcurs acest drum. Folosiți această voce – în Consiliul European și în fiecare spațiu în care se discută viitorul nostru – pentru că aceleași forțe care au încercat să împiedice aderarea Letoniei la Uniunea Europeană vor face tot posibilul pentru a ne dezbina. Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență  Suntem aproape de finalul acestui drum. Ajutați-ne să-l parcurgem până la capăt”, a adăugat Maia Sandu.


La finalul discursului, deputații letoni s-au ridicat în picioare și au susținut mesajul șefei statului cu aplauze.

Maia Sandu efectuează astăzi o vizită oficială în Republica Letonia, la invitația președintelui Letoniei, Edgars Rinkēvičs. Vizita urmărește consolidarea relațiilor bilaterale și aprofundarea cooperării, cu accent pe securitatea regională și procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul vizitei, șefa statului a avut o întrevedere cu omologul leton. Agenda a inclus întâlniri cu prim-ministra Evika Siliņa și cu conducerea Parlamentului leton.


	
FOTO // Președinta Maia Sandu, la Riga: „O Moldovă europeană nu poate fi destabilizată și nu poate fi folosită ca punct de presiune împotriva continentului”