Discursul prim-ministrei Natalia Gavrilița în plenul Parlamentului, în legătură cu prelungirea stării de urgență

Chişinău, 21 apr. /MOLDPRES/. La data de 24 februarie 2022, la propunerea Guvernului Republicii Moldova, Parlamentul a declarat starea de urgență pe teritoriul țării, ținând cont de pericolul iminent la adresa securității naționale provocat de războiul injust din Ucraina. 
Am venit atunci în fața dumneavoastră cu un set de măsuri pe care Guvernul le-a apreciat ca fiind necesare pentru a putea gestiona această criză fără precedent, care se suprapunea peste criza gazelor și criza sanitară. 
Am menționat și atunci, de la tribuna Parlamentului, că acțiunile Guvernului nu vor depăși limitele mandatului atribuit de către Parlament, că Guvernul, prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), va acționa într-un mod transparent, iar derogările pe care le va face de la cadrul legal vor fi proporționale și necesare pentru gestionarea și depășirea situației de urgență.
În acest sens, vreau să remarc că CSE a acționat în temeiul Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a luat decizii cu mult bun simț în această perioadă, adoptând soluții de urgență, necesare și proporționale.  
Gestionarea în regim prompt a fluxului migrațional și adaptarea sau crearea instrumentelor și organismelor care să realizeze acest obiectiv au fost posibile printr-o serie de derogări, completări și adaptări ale cadrului normativ și doar prin conjugarea eforturilor tuturor celor implicați: societate civilă, voluntari din interiorul sau exteriorul țării, autorități publice locale, parteneri de dezvoltare sau autorități publice centrale. 
Le mulțumesc tuturor și fiecăruia pentru mobilizarea exemplară și pentru munca de până acum. 
Inițial, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori, iar modul de gestionare a acestei crize umanitare este apreciat de cetățenii noștri și de partenerii externi. Circa 424 de mii de persoane au trecut hotarul RM din Ucraina și până în prezent în țară se află circa 92 de mii de refugiați. 
Exemplific modul de gestionare a crizei umanitare prin câteva dintre măsurile pe care le-am adoptat la CSE:
intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova sau tranzitarea acestuia a persoanelor refugiate din Ucraina, facilitând inclusiv obținerea protecției statului, asigurarea hranei, cazării, accesul la serviciile medicale și angajarea în muncă, respectiv crearea și gestionarea centrelor temporare;
asigurarea accesului gratuit la educație a copiilor refugiați din Ucraina, inclusiv pentru tinerii refugiați înscriși la programele de studii superioare. Subliniez, în acest context, că astăzi toți copii refugiaților pot avea acces în grădinițele, școlile primare, gimnaziile și liceele din țară;
facilitarea tranzitării frontierei de stat și intrarea în Republica Moldova a mijloacelor de transport, simplificând procedurile și termenele ce vizează obținerea cărții verzi;
cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene sau cu autoritățile altor state pentru gestionarea fluxului de migranți și pentru asigurarea unor culoare umanitare (coridoare verzi). Menționez în mod expres  cooperarea cu autoritățile române pentru asigurarea pe cale terestră și feroviară a culoarelor umanitare de la Palanca la Huși, respectiv de la Căușeni/Chișinău la Iași și pentru facilitarea tranzitării frontierei comune;
crearea Centrului Unic de Gestionare a Crizei;
înființarea și gestionarea unor linii telefonice gratuite destinate problemelor refugiaților din Ucraina, prin intermediul cărora și cetățenii Republicii Moldova  au beneficiat de informații suplimentare referitoare la posibilitatea de a ajuta autoritățile sau persoanele refugiate.
Pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, de la bugetul de stat, prin intermediul fondurilor de urgență ale Guvernului, au fost repartizate mijloace financiare, inclusiv pentru transportul refugiaților, pentru întreținerea centrelor de plasament temporar a refugiaților deschise de autoritățile publice locale. 
Referitor la gestionarea crizei energetice, în scopul asigurării securității energetice a țării, CSE a adoptat mai multe decizii care urmăresc asigurarea stabilității și continuitatea aprovizionării, în conjunctura actualei configurații a piețelor energetice și ținând cont de situația din regiune. 
Am intervenit cu măsuri care au avut un impact benefic major asupra societății și industriei:
Compensarea până la 150 m3 de gaze pentru consumatorii casnici și până la 500 m3 pentru consumatorii non-casnici în sectorul privat;
Compensarea diferenţei preţului de achiziţie de electricitate și a preţului reglementat de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE);
Compensarea diferenței de preț către consumatorii non-casnici în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale a căror plăți pentru gazele naturale (fără TVA) consumate lunar reprezintă cel puțin 5% din volumul de vânzări.
Subliniez că am respectat ceea ce am promis Parlamentului atunci când am solicitat declararea stării de urgență și anume că vom dispune doar acele măsuri proporționale și necesare într-o societate democratică, pentru gestionarea și depășirea situației de urgență. Totodată, menționez că nu a fost limitată și nici nu a fost interzisă desfășurarea adunărilor, manifestațiilor publice şi a altor acțiuni de masă, chiar dacă Parlamentul a oferit CSE mandatul de adopta astfel de măsuri.
Măsurile pe care noi le-am luat au vizat, așa cum am precizat deja, gestionarea crizei umanitare și a crizei energetice, având însă permanent în atenție și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru cetățenii noștri, asigurarea funcționarii statului și îndeplinirea obiectivelor strategice asumate.
Cu toate acestea, războiul asupra Ucrainei, început la 24 februarie 2022, este în continuă desfășurare, iar prognoze clare sau predicții pertinente care să indice ameliorarea situației nu există în prezent. 
Negocierile inițiate între părțile aflate în război nu au produs rezultate sau dinamici pozitive, astfel alimentându-se o incertitudine generală cu privire la evoluția stării de lucruri. În aceste condiții este posibilă și uneori chiar probabilă degenerarea rapidă a situației și producerea unor evenimente care să afecteze, suplimentar, în mod grav, securitatea în regiune, dar și securitatea națională, ce include și securitatea energetică a Republicii Moldova. 
Potrivit informațiilor pe care le cunoașteți, războiul continuă în mai multe regiuni ale Ucrainei, în prezent atestându-se о intensificare a luptelor în est. De asemenea, persistă riscuri reale de acțiuni militare vizând mai multe localități în partea de sud a Ucrainei, precum și în regiunea Odesa care se află în imediata apropiere a frontierei terestre între Republica Moldova și Ucraina.
Există, din păcate, în continuare riscuri în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, în special începând cu data de 1 mai 2022. Securitatea energetică a țării este afectată de instabilitatea piețelor energetice și volatilitatea sporită a prețurilor, se reflectă în mod firesc și asupra funcționalității regulilor de piață și a viabilității normelor/mecanismelor aferente piețelor energetice ale Republicii Moldova, stat importator net de gaze naturale și produse petroliere și de electricitate.
În considerarea tuturor acestor aspecte, precum și a riscurilor de agravare a crizei umanitare, amenințărilor care se păstrează la adresa securității naționale, menținerii crizei în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale, în temeiul articolului 15 din legea nr. 212 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, solicităm Parlamentului prelungirea stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 25 aprilie 2022 și menținerea măsurilor stabilite prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022. 
Reiterez și astăzi faptul că Guvernul va acționa și în continuare cu maximă prudență și transparență, echilibrat și asigurând proporționalitatea deciziilor necesare pentru gestionarea crizelor, cu maximă prudență în privința limitării sau restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale.
Vă mulțumesc.